Raed Arafat afirmă că a fost urmărit în dosarul DSU timp de cinci luni
Raed Arafat a declarat, într-o postare din duminica trecută, că neregulile în dosarul său ar fi fost identificate în urma unor „verificări oficiale” legate de deschiderea și gestionarea acestuia.
Arafat a susținut că aceste verificări au demonstrat că procurorul a extins artificial competența sa în dosar, invocând o circumstanță de fapt fabricată. Potrivit afirmațiilor sale, urmărirea penală a avut loc timp de mai bine de un an in rem, adică asupra faptelor, fără ca persoanele implicate să fie informate sau să își poată exercita drepturile procesuale.
Șeful DSU a declarat că el și alte persoane vizate au fost supuse, timp de aproximativ cinci luni, unor măsuri complexe de supraveghere tehnică, care ar fi inclus urmărirea prin GPS, filajul, fotografierea și înregistrări audio, video și ambientale. Arafat a precizat că aceste autorizări ar fi fost emise succesiv de aproximativ cinci judecători de drepturi și libertăți.
El a acuzat că solicitările adresate instanțelor conțineau „informații false”, în special referitor la implicarea unui general în aprobarea pontajelor. „Am fost filați, urmăriți, înregistrați pe toate căile. GPS, filaj cu poze, înregistrare ambientală, înregistrare audio, înregistrare video”, a declarat Raed Arafat.
Arafat a afirmat că procurorul a susținut în documentele trimise judecătorilor că un general ar fi semnat sau aprobat pontajele medicilor și asistentelor medicale investigate, o informație pe care Arafat o consideră falsă, explicând că generalul respectiv conduce o altă structură. El a precizat că pontajele erau aprobate de directorul general civil al direcției, un medic, de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată.
Includerea generalului în dosar ar fi fost necesară pentru ca investigația să fie gestionată de Parchetul Militar, conform lui Arafat, care consideră că, fără un militar de rang înalt, dosarul ar fi trebuit să fie cercetat de un parchet inferior sau civil. „Informațiile pe baza cărora s-au obținut mandatele conțineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente și a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a declarat Arafat.
Raed Arafat a menționat că Inspecția Judiciară a semnalat problema lipsei probelor privind implicarea generalului și a subliniat că această situație ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea competenței procurorului militar. De asemenea, el a afirmat că Inspecția Judiciară a observat durata îndelungată a urmăririi penale in rem, deși anchetatorul știa care sunt persoanele urmărite.
În opinia sa, prin menținerea investigației in rem și neacordarea unei calități procesuale persoanelor vizate, acestea nu și-au putut exercita efectiv dreptul la apărare. Arafat a anunțat că avocații celor 13 persoane vizate pregătesc plângeri și sesizări pentru contestarea modului în care a fost instrumentat dosarul.
De asemenea, Arafat a declarat că procurorul a solicitat, în luna martie, autorizarea unor percheziții la domiciliile și birourile celor 13 persoane vizate, însă cererea a fost respinsă de un judecător care a considerat măsura nejustificată și disproporționată. Judecătorul a afirmat că percheziția domiciliară reprezintă o ingerință gravă în viața privată și că procurorul nu poate solicita accesul în locuințele oamenilor fără a preciza clar ce probe caută.
„Judecătorul nu i-a permis intrarea în casele și birourile noastre”, a afirmat Arafat. Potrivit acestuia, magistratul a catalogat presupusa infracțiune drept minoră și a constatat că datele strânse de procuror în cele aproximativ cinci luni de supraveghere nu justificau efectuarea perchezițiilor.
Arafat a precizat că, după respingerea solicitării, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate. El a recunoscut că programul medicilor putea varia, deoarece aceștia lucrau și în alte instituții medicale, dar a subliniat că orele pentru DSU erau recuperate, iar materialele solicitate erau predate instituției. „Chiar dacă ei sunt pontați pe un număr de ore, aceste ore le execută mai târziu, dar ne livrează materialele. Acest lucru l-am considerat acceptabil, decât să nu îi avem și să nu avem expertiza lor”, a declarat șeful DSU.
În plus, Arafat a afirmat că eventualele probleme legate de pontaje sunt de natură administrativă, nu penală, adăugând că nu a existat nicio intenție de a păcăli statul sau de a obține bani necuveniți. El a subliniat că situația putea fi clarificată prin „două-trei discuții cu documentele pe masă”, fără a fi necesare filaje sau înregistrări ambientale.
Arafat a respins acuzația că ar fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false, afirmând că nu a identificat nicio probă care să demonstreze această afirmație. El a explicat că nu semnează pontajele zilnice, care sunt aprobate de persoanele competente din structurile respective. „Nu am găsit nimic care să probeze că doctorul Arafat ar fi presat vreodată pe cineva să ponteze fals vreun angajat”, a declarat el.
Raed Arafat a considerat că ancheta a fost desfășurată în mod „abuziv” și a declarat că situația nu poate rămâne fără consecințe. El a exprimat îngrijorarea că procurorul păstrează controlul asupra dosarului și ar putea solicita alte măsuri împotriva persoanelor cercetate. „Nu știm dacă locul acestui dosar este la Parchetul Militar. Din ce citim și din ce am înțeles, nu este locul lui la Parchetul Militar”, a afirmat Arafat.
Arafat a invocat riscul ca eventualele percheziții să provoace prejudicii de imagine greu de reparat, chiar dacă ulterior s-ar stabili că acuzațiile nu sunt întemeiate. „Știrea negativă va face loc peste tot, iar dacă se descoperă că nu este nimic adevărat, foarte puțini vor afla acest lucru”, a spus el.
Contextul dosarului angajărilor fictive de la DSU a devenit public pe 27 martie 2026, când procurorii militari au desfășurat activități procedurale la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență, ridicând documente și telefoane mobile ale angajaților, inclusiv telefonul lui Raed Arafat. DSU a precizat că dosarul se afla în faza de urmărire penală in rem, ceea ce înseamnă că investigația privea faptele, nu persoanele acuzate oficial. Instituția a declarat că, la momentul respectiv, nicio persoană nu avea calitatea de suspect sau inculpat și că va pune la dispoziția anchetatorilor toate documentele solicitate.
Pe 1 aprilie, Raed Arafat a negat ferm existența angajărilor fictive în cadrul DSU și a afirmat că informațiile privind implicarea sa într-o activitate ilegală sunt false sau scoase din context. El a menționat că va coopera cu organele judiciare pentru clarificarea completă a situației.
