SUA impun sancțiuni președintei Curții Penale Internaționale și unui alt judecător
Statele Unite au anunțat marți sancțiuni împotriva președintei Curții Penale Internaționale (CPI), japoneza Tomoko Akane, precum și împotriva unui alt magistrat de rang înalt, în cadrul campaniei Washingtonului împotriva acestei instituții acuzate că ar fi „politizată”, relatează AFP și Reuters.
„Aceste persoane au participat direct la eforturile depuse de CPI pentru a ancheta, aresta, reține sau urmări penal persoanele în cazul cărora guvernul nu a acceptat competența CPI”, a declarat șeful diplomației americane, Marco Rubio, într-un comunicat. Celălalt înalt responsabil sancționat este actualul procuror adjunct al CPI, magistratul senegalez Abdoulaye Seye.
Statele Unite, care nu au aderat la tratatul internațional prin care a fost înființată CPI, cu sediul la Haga, în Ţările de Jos, au impus sancțiuni împotriva mai multor magistrați ai Curții. Sancțiunile interzic, în special, judecătorilor să intre în țară și blochează orice tranzacție imobiliară sau financiară cu aceștia în cea mai mare economie mondială.
Aceste sancțiuni constituie, în mare parte, un răspuns la anchetele desfășurate de CPI împotriva Israelului, aliat al Statelor Unite. În 2024, Curtea a emis mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru israelian al apărării. Luna trecută, Washingtonul a lansat o ofensivă diplomatică de amploare împotriva CPI, acuzând-o că „amenință” cetățenii americani și îndemnându-și partenerii să se retragă din aceasta, lucru pe care l-au anunțat deja, printre altele, Ciadul și Venezuela.
Administrația Trump „a fost clară: CPI este o instanță supranațională coruptă și grav politizată, care a abuzat de autoritatea sa într-un mod rău intenționat și și-a depășit mandatul”, a denunțat Marco Rubio. „Nu vom tolera ca aceasta să aducă atingere suveranității statelor”, a adăugat secretarul de stat american.
Măsura anunțată marți reprezintă cea mai recentă escaladare a campaniei administrației Trump împotriva curții cu sediul la Haga, care a fost înființată în 2002 de comunitatea internațională pentru a judeca crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității.
CPI a condamnat această măsură, afirmând într-un comunicat că aceste măsuri subminează statul de drept. „Atunci când actorii judiciari sunt amenințați pentru aplicarea legii, însăși ordinea juridică internațională este pusă în pericol”, a declarat CPI. Seye este procuror principal în cadrul echipei de urmărire penală care a solicitat un mandat de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și a fost nominalizat pentru a fi ales în funcția de judecător al CPI.
Judecătorul-șef al CPI, Akane, a avertizat în decembrie că sancțiunile SUA vor „submina rapid operațiunile curții în toate situațiile și cazurile și vor pune în pericol însăși existența acesteia”. Anul trecut, SUA au impus sancțiuni țintite asupra mai multor oficiali ai CPI, inclusiv procurori și judecători, invocând mandatele de arestare emise de CPI împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum și o anchetă anterioară privind trupele americane din Afganistan.
Sancțiunile îngheață orice active pe care persoanele respective le-ar putea deține în SUA și, practic, le izolează de sistemul financiar american, cu care aproape toate băncile care operează la nivel internațional au legături strânse. Trezoreria a emis, de asemenea, marți, o licență generală care autorizează lichidarea tranzacțiilor care îi implică pe Akane și Seye până pe 17 septembrie.
În luna iunie, trei judecători ai Curții Penale Internaționale i-au dat în judecată pe Trump și administrația sa în legătură cu sancțiunile, susținând că măsurile sunt ilegale. Grupurile de advocacy, în două procese separate, au afirmat că această campanie a SUA încalcă drepturile constituționale ale organizațiilor care colaborează cu Curtea pentru a obține dreptate în cazul atrocităților comise în întreaga lume.
Rubio a declarat luna trecută că administrația va intensifica eforturile de a submina CPI, inclusiv printr-o campanie diplomatică menită să convingă alte țări să se retragă din această instituție, un apel la care cel puțin cinci țări au dat deja curs. Rubio a susținut că „CPI reprezintă o amenințare pentru personalul american care pune în aplicare politicile dure în materie de imigrație ale președintelui american Donald Trump sau care efectuează atacuri asupra ambarcațiunilor acuzate că transportă droguri, precum și pentru alți membri ai forțelor armate americane.”
Trump a afirmat că această campanie vizează apărarea lui Netanyahu și a altor persoane împotriva urmăririi penale, și nu a lui Trump însuși. Statele Unite nu au fost niciodată membre ale Curții. CPI își exercită competența numai în cazul în care un stat membru nu poate sau nu dorește să judece singur atrocitățile comise pe teritoriul său. Cu toate acestea, statutul CPI conferă Curții și competența de a judeca crimele atroce comise pe teritoriul statelor membre de către cetățeni ai statelor nemembre.
