Nazare: Legea fiscal-bugetară interzice creșterile cheltuielilor de personal
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare.
Conform celor mai recente date Eurostat, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026. Nazare a menționat că depășirea pragului de 60% din PIB activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei.
Ministerul Finanțelor are obligația de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare. „Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”, a explicat Nazare.
Orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, având în vedere impactul imediat, efectele de anualizare și riscurile pe termen mediu. Această abordare trebuie să fie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării.
„Eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică. De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării, dar și în alte inițiative, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare”, a afirmat Nazare.
Estimările Ministerului Finanțelor arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă. „România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor.”
„Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar”, a adăugat Nazare.
De asemenea, rezultatele execuției bugetare din primul semestru arată că măsurile de consolidare au început să producă efecte. Deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile totale au fost menținute sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile.
„Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice.”
„Mesajul meu în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar. Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a mai spus Nazare.
Ministrul interimar al Finanțelor a subliniat că Guvernul trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor din economie și societate, fără a destabiliza bugetul și traiectoria de reducere a deficitului. „Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți.”
„Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a concluzionat acesta.
