Investitorii francezi din România cer stabilitate din cauza schimbărilor frecvente de miniștri
Companiile franceze care au investit în România sunt îngrijorate din cauza instabilității politice interne, a contextului internațional volatil și a oboselii administrative. Deși există aceste temeri, investitorii își doresc să rămână în țară, cu condiția să se reducă birocrația și să se intensifice dialogul public-privat.
Nicolas Richard, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Franței în România, a oferit detalii despre aceste aspecte. Într-un interviu, el a discutat despre transformările semnificative ale României în ultimii 30 de ani, subliniind că țara a evoluat de la o economie închisă la una deschisă, beneficiind de investiții străine care au contribuit la modernizarea și îmbunătățirea standardelor de viață.
Richard a evidențiat că, în opinia publică, percepția investitorilor s-a schimbat de la cei care sunt văzuți ca salvatori la cei percepuți ca profitori. El a explicat că multinaționalele care investesc în România devin, de fapt, parte integrantă a economiei locale, plătind taxe și contribuind la dezvoltarea ecosistemului de afaceri.
Referindu-se la crizele actuale, Richard a menționat că, deși companiile sunt îngrijorate de volatilități internaționale și de instabilitatea politică, există un optimism general printre investitori cu privire la viitorul afacerilor lor în România.
Dialogul public-privat a fost un alt subiect abordat, Richard susținând că acesta a fost constructiv, chiar dacă în ultimii ani au fost luate decizii fără suficiente consultări. El a subliniat necesitatea de a efectua studii de impact pentru a evalua efectele politicilor publice.
În ceea ce privește adaptabilitatea companiilor, Richard a afirmat că acestea se concentrează pe eficientizarea costurilor și pe agilitatea organizațională pentru a face față provocărilor economice actuale. A menționat că, în contextul creșterii inflației, este important să se treacă de la o imagine de țară cu costuri mici la una care valorizează capitalul uman și inovația.
Richard a discutat și despre contribuția companiilor franceze la educația viitorilor angajați, menționând colaborările cu universități și inițiativele de formare profesională. De asemenea, a abordat problema corupției și a birocrației, subliniind că digitalizarea ar putea ajuta la îmbunătățirea transparenței și la reducerea obstacolelor pentru investiții.
Un alt punct important a fost competiția cu alte țări din regiune, în special cu Polonia, care a reușit să utilizeze eficient fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Richard a evidențiat avantajele României, cum ar fi adaptabilitatea și deschiderea oamenilor, precum și potențialul agricol și energetic al țării.
În concluzie, Richard a oferit trei sugestii pentru autoritățile române: crearea de condiții favorabile pentru sectorul privat, elaborarea unui plan industrial bine definit și asigurarea unei educații de calitate pentru viitorii lideri. Aceste măsuri ar putea ajuta România să își maximizeze potențialul de dezvoltare în următorii 30 de ani.
