Vicepreședintele Salvamont România, Sebastian Marinescu, atrage atenția asupra lipsei de personal din serviciile Salvamont
Vicepreședintele Salvamont România, Sebastian Marinescu, atrage atenția asupra lipsei de personal din serviciile Salvamont, dar și asupra presiunii bugetare pe care județele care includ și zone de munte trebuie să o suporte, în condițiile în care activitatea serviciilor Salvamont, inclusiv salariile personalului, este suportată din bugetele județene.
„Soluția echitabilă este asigurarea de la bugetul de stat a unei finanțări distincte, stabile și predictibile pentru componenta de personal operativ: salarii, sporuri, plata muncii suplimentare, asigurări și pregătire profesională”, transmite, marți, Sebastian Marinescu.
„În prezent, serviciile publice Salvamont sunt finanțate integral din bugetele județelor sau ale autorităților locale, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de personal. Această formulă creează un dezechilibru evident. Județele cu relief montan trebuie să susțină din resurse proprii funcționarea unui serviciu public de urgență necesar prin însăși geografia teritoriului, în timp ce județele fără munți pot direcționa aceleași resurse către alte investiții. Muntele este o resursă importantă pentru România, dar nu ar trebui să devină o penalizare bugetară pentru județele care îl au în administrare”, afirmă într-un mesaj făcut public marți pe Facebook, Sebastian Marinescu, director al Serviciului Județean Salvamont Brașov și vicepreședinte al Salvamont România.
Acesta consideră că autoritățile din județe trebuie să își păstreze rolul în organizarea, dotarea și dezvoltarea serviciilor Salvamont, dar nu pot suporta singure întreaga finanțare a unui serviciu care face parte din sistemul național de urgență, Marinescu invocând, în acest context, nevoia unui „parteneriat real între administrația centrală și cea locală, nu doar de recunoașterea verbală a importanței acestei activități”.
Oficialul Salvamont vorbește și despre particularitățile profesiei de salvator montan, dar și despre lipsa acută de personal cu care se confruntă serviciile Salvamont. „Normele prevăd că o formație de salvare montană este alcătuită din minimum șase salvatori. Această cifră definește însă structura unei formații, nu capacitatea de a asigura permanența. Pentru respectarea timpului legal de muncă, a repausului, a concediilor și a perioadelor de pregătire, precum și pentru acoperirea eventualelor indisponibilități medicale, sunt necesare aproximativ cinci schimburi complete, respectiv 30 de salvatori montani pentru o singură formație operativă. În județele cu teritorii montane extinse, mai multe masive și intervenții simultane, necesarul este firesc mult mai mare. La nivel național, gradul de acoperire a necesarului operativ este de numai 17,85%, deși echipele Salvamont au reușit până acum să răspundă tuturor solicitărilor.
Acest grad de răspuns de 100% nu demonstrează că personalul este suficient, ci că lipsurile sistemului sunt compensate printr-un efort excepțional al oamenilor”, spune Marinescu.
El arată că adeseori salvatorii montani sunt chemați din timpul liber și amintește că, la fel ca orice alt angajat al sistemului public, aceștia au un spor de condiții periculoase sau vătămătoare de 300 de lei lunar.
„Sunt necesare, totodată, o grilă națională unitară, o compensație de risc proporțională cu activitatea desfășurată și reintroducerea salvatorilor montani în categoria personalului pentru care munca suplimentară poate fi plătită atunci când recuperarea nu este posibilă”, mai este de părere salvatorul montan, explicând că, în condițiile lipsei de personal, acordarea timpului liber compensatoriu pentru salvamontiști „devine aproape imposibilă fără diminuarea capacității de intervenție”.
„Dacă salvatorul primește recuperarea cuvenită, formația rămâne și mai descoperită; dacă nu o primește, munca suplimentară rămâne necompensată. Muntele nu se închide la terminarea programului, iar accidentele nu așteaptă ziua de luni. Este necesară o reglementare clară care să permită plata muncii suplimentare atunci când recuperarea nu poate fi acordată din motive operative. (…) Persoanei care apelează 112 nu i se poate spune că programul s-a încheiat, că salvatorul care ar trebui să plece în misiune se află în recuperare sau că bugetul județului nu permite formarea unei echipe complete”, subliniază Sebastian Marinescu.
