Bilanțul unui an de austeritate în România: inflație, scădere a consumului și concedieri
Un an după implementarea primului pachet de măsuri fiscale, efectele sunt vizibile atât în viața cotidiană a românilor, cât și în economia națională.
Coșul de cumpărături a devenit mai scump cu 10%, puterea de cumpărare a scăzut, iar consumul a fost afectat, multe companii fiind nevoite să își restrângă activitatea. Profesorul de finanțe Adrian Mitroi a declarat, într-o intervenție la Digi24, că măsurile au avut ca efect reducerea deficitului, dar a subliniat că lipsa reformei structurale a amplificat costurile economice.
Primul pachet de măsuri fiscale a fost anunțat de Ilie Bolojan, care a prezentat modificările aduse sistemului de TVA. „Reorganizarea taxei pe valoarea adăugată: cota standard va fi de 21%, iar cota redusă va fi de 11% pentru alimentele de bază, alimente, lemne de foc, cărți, canalizare și energie termică”, declara atunci premierul.
După implementarea acestor măsuri, prețurile au început să crească rapid. Inflația a urcat de la 7,8% la aproape 10% într-o lună, menținându-se la un nivel ridicat pe parcursul întregului an. Potrivit datelor prezentate în reportaj, coșul de cumpărături este acum cu aproximativ 10% mai scump decât în urmă cu un an.
Românii resimt din plin creșterea prețurilor, în special la produsele alimentare, iar mulți dintre aceștia s-au văzut nevoiți să își limiteze cheltuielile. Un tânăr a declarat: „Este mult mai scump. Pentru cei tineri este mai greu. Nici nu am niște pretenții foarte mari de la viață, la vârsta asta.” O altă persoană a afirmat că bugetul pentru cumpărături a crescut considerabil, adăugând: „Când mâncarea este scumpă și din ce în ce mai scumpă, asta chiar afectează.”
Pensionarii au fost printre cei mai afectați de măsurile adoptate. Introducerea contribuției de 10% la sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei a fost foarte contestată. De asemenea, pensiile au rămas înghețate, deși de la 1 ianuarie 2026 ar fi trebuit să fie indexate cu 12,1%. Un pensionar, Gheorghe, a menționat că a pierdut aproximativ 1.000 de lei într-un an, spunând: „Prețurile se măresc în fiecare zi, întreținerea s-a mărit, impozitele s-au mărit. Noi nu am primit nimic.”
Alți pensionari au fost nevoiți să continue să lucreze, deoarece „doar cu pensia ar fi mai greu, pentru că cheltuielile cu întreținerea, gazele și curentul sunt destul de mari.”
Salariul mediu real a scăzut cu 7,6% în ultimul an, ceea ce arată că veniturile nu au reușit să țină pasul cu inflația. De asemenea, consumul populației a scăzut cu peste 5%, indicând o prudență crescută în rândul românilor în ceea ce privește cheltuielile.
Piața muncii a fost de asemenea afectată. Ana Călugăru, reprezentant al unei platforme de recrutare, a menționat că numărul locurilor de muncă publicate a scăzut cu aproximativ 15% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În prima jumătate a anului, s-a înregistrat un număr record de aplicări, depășind șapte milioane.
Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Concordia, a subliniat că efectele crizei economice sunt evidente, spunând că „avem sectoare pe care le reprezentăm care astăzi suferă de o scădere a afacerilor cu 20-30% comparativ cu acum un an. Au fost afaceri care s-au închis, au fost fabrici care s-au închis, oameni care au fost disponibilizați.”
Adrian Mitroi a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, că măsurile de austeritate au avut un impact considerabil asupra deficitului bugetar, dar a avertizat că aceste îmbunătățiri sunt temporare și nu rezolvă problemele fundamentale ale economiei. „Această reducere a deficitului este, în primul rând, conjuncturală, nu structurală”, a adăugat el.
Mitroi a menționat că economia a reacționat dur la aceste măsuri, afirmând că „era foarte firesc ca economia să reacționeze atât de dur la aceste măsuri.” Potrivit lui, al doilea pachet de reforme, destinat reducerii cheltuielilor statului, nu a fost implementat așa cum era promis, din cauza tensiunilor politice din coaliția de guvernare.
El a concluzionat că România a câștigat timp, dar problemele structurale persistă. „Dacă folosim acest timp doar pentru a amâna din nou reformele, problemele se vor întoarce și vor fi mai costisitoare”, a avertizat economistul.
