România află astăzi dacă va suferi o retrogradare la „junk” și riscurile asociate
România se află pe cale să primească astăzi, 31 iulie, o decizie crucială pentru finanțele sale publice.
Agenția Fitch va anunța, după închiderea piețelor financiare, evaluarea actualizată a ratingului suveran al țării, într-un context în care România se situează deja pe ultima treaptă recomandată investițiilor la cele trei mari agenții de rating: Fitch, S&P și Moody’s.
O retrogradare în categoria „junk”, sub pragul investment grade, ar putea implica costuri de împrumut mai mari pentru stat, ieșiri de capital și presiuni suplimentare asupra economiei. În prezent, România se bucură de un rating BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, având o perspectivă negativă.
Decizia Fitch este monitorizată cu atenție de investitori, având în vedere deficitul bugetar ridicat, necesarul mare de finanțare și instabilitatea politică. Autoritățile speră să reducă deficitul în prima jumătate a anului și să respecte angajamentele asumate în relația cu Comisia Europeană și creditorii statului.
Fitch Ratings este una dintre cele trei mari agenții internaționale de rating, alături de Standard & Poor’s și Moody’s. Fondată în 1914, agenția evaluează capacitatea statelor, companiilor și instituțiilor financiare de a-și onora obligațiile de plată, acordând calificative care reflectă riscul de credit al acestora.
Ratingurile sunt importante pentru investitori, deoarece oferă o evaluare independentă a probabilității ca un emitent să își ramburseze datoriile la timp. Fitch utilizează o scară de rating ce începe cu AAA, cel mai înalt calificativ, și coboară până la D, care indică incapacitate de plată. Calificativele între AAA și BBB- sunt incluse în categoria investment grade, asociată unui risc redus de neplată, în timp ce ratingurile sub BBB- sunt considerate speculative, cunoscute și sub denumirea de „junk”, semnalând un risc mai mare și limitând accesul anumitor investitori instituționali.
Deciziile agenției Fitch influențează costurile de împrumut ale statelor și companiilor. Un rating mai bun inspiră încredere investitorilor și permite accesul la finanțare mai avantajoasă, în timp ce o retrogradare poate duce la creșterea dobânzilor și la reducerea interesului investitorilor.
Adrian Codîrlașu a declarat că ratingul de țară reflectă riscul ca un stat sau o companie să nu își poată achita obligațiile financiare. El a subliniat importanța distincției între categoria recomandată investițiilor și cea speculativă pentru investitori. „Practic, ratingul arată cât de riscantă este o țară sau o companie. Agențiile de rating acordă astfel de calificative atât statelor, cât și companiilor. Un rating mai slab înseamnă o probabilitate mai mare de default. Este foarte important pragul dintre investment grade și non-investment grade”, a explicat Codîrlașu.
El a estimat că scenariul de bază este menținerea calificativului actual, dar a avertizat că o retrogradare ar putea avea efecte semnificative, deoarece mulți investitori instituționali nu pot deține active în categoria „junk”. Aceasta ar conduce la ieșiri de capital și la creșterea costurilor de finanțare pentru stat.
Adrian Negrescu a subliniat că menținerea ratingului este esențială pentru capacitatea României de a continua să se împrumute pentru a finanța cheltuielile statului. „Dacă se va menține ratingul în categoria recomandată investițiilor, România va putea în continuare să se împrumute. Aceasta este cea mai importantă miză”, a afirmat Negrescu.
El a reiterat că o retrogradare în categoria „junk” ar crea dificultăți majore în finanțarea statului și ar putea determina România să apeleze la Fondul Monetar Internațional, ceea ce ar implica măsuri severe de ajustare fiscală, inclusiv reducerea salariilor și creșterea impozitelor.
În prima jumătate a anului, deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB, conform datelor Ministerului Finanțelor. Totuși, această reducere nu garantează respectarea țintei stabilite pentru întregul an, agenția de rating având în vedere și evoluțiile viitoare.
Evaluarea Fitch are loc într-un context de instabilitate politică, România fiind condusă de un guvern interimar. Premierul interimar a afirmat că agențiile de rating analizează atât situația economică, cât și stabilitatea politică. El a subliniat că instabilitatea politică și mesajele contradictorii pot influența negativ evaluarea capacității țării de a-și respecta angajamentele fiscale.
