Legea salarizării afectează bugetarii: creșteri pentru politicieni, stagnări pentru medici și profesori
Proiectul noii legi a salarizării, prezentat de Guvern drept o reformă menită să elimine inechitățile din sistemul public, riscă să producă exact efectul contrar: o traiectorie sigură de creștere pentru aleși și demnitari, în timp ce numeroși medici, profesori și angajați din funcții esențiale ar urma să primească majorări simbolice, să rămână cu veniturile înghețate sau să piardă bani prin reducerea sporurilor.
Noua grilă este construită pe o valoare de referință de 4.100 de lei, înmulțită cu coeficientul stabilit pentru fiecare funcție. În această ierarhie, funcțiile politice și de conducere sunt plasate în partea superioară, în vreme ce profesiile care asigură funcționarea școlilor, spitalelor și serviciilor publice rămân la coeficienți mult mai mici.
Forma actualizată a proiectului a fost publicată pe 17 iulie și ar urma să intre în vigoare de la 1 decembrie 2026, valoarea de referință de 4.100 de lei fiind menținută pe parcursul anului 2027. Ministerul Muncii susține că proiectul îndeplinește jalonul 420 din PNRR și are acordul Ministerului Finanțelor, în limitele traiectoriei fiscal-bugetare asumate de România.
Potrivit grilelor și calculelor realizate prin raportare la valoarea de referință, un senator sau deputat este plasat la coeficientul 6,00, ceea ce corespunde unei indemnizații brute de 24.600 de lei. Secretarul general al Guvernului poate ajunge la 26.650 de lei, un președinte de secție din Consiliul Legislativ la 23.616 lei, iar șeful Statului Major la 22.550 de lei.
Proiectul stabilește ținte salariale considerabil mai mari decât nivelurile actuale. Un secretar de stat, care are în prezent un venit brut indicat de aproximativ 16.640 de lei, ar urma să ajungă la 22.960 de lei, ceea ce reprezintă o diferență de 6.320 de lei și o creștere finală de aproximativ 38%.
Un subsecretar de stat ar urca de la 14.560 la 20.910 lei, cu 6.350 de lei în plus, iar vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate ar ajunge de la 16.640 la 22.550 de lei. Pentru vicepreședintele Consiliului Concurenței, creșterea calculată este de la 19.760 la 24.600 de lei.
Majorările pentru demnitari au fost însă eșalonate în forma din 17 iulie, astfel încât coeficienții finali vor fi atinși în 2031, nu integral în 2027. De exemplu, indemnizația unui ministru ar urma să fie de aproximativ 22.796 de lei în prima etapă și să ajungă la 26.650 de lei în 2031. Un secretar de stat ar porni de la aproximativ 17.917 lei și ar ajunge la 22.960 de lei.
Chiar și eșalonate, aceste creșteri au caracter predictibil, proiectul le stabilește demnitarilor o scară anuală ascendentă până la atingerea coeficientului final.
Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este cel al primarului unui municipiu reședință de județ. Raportat la un venit actual de aproximativ 15.600 de lei, indemnizația prevăzută pentru prima etapă ar fi de aproximativ 22.304 lei, corespunzătoare coeficientului 5,44.
În 2031, coeficientul va ajunge la 6,00, adică o indemnizație de 24.600 de lei calculată la actuala valoare de referință. Diferența față de nivelul indicat în prezent este de 9.000 de lei brut, echivalentul unei creșteri finale de 57,7%. Pentru primarul general al Capitalei, indemnizația ar porni de la aproximativ 24.641 de lei și ar ajunge la 26.650 de lei.
În același sistem, un profesor din învățământul preuniversitar, cu gradul I și peste 25 de ani vechime, este plasat la coeficientul 2,38, echivalentul unui salariu de bază de 9.758 de lei. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime și un medic primar au coeficientul 4,00, corespunzător unui salariu de bază de 16.400 de lei.
Pentru profesorii universitari, simulările inițiale ale Ministerului Muncii indicau o creștere medie a venitului brut de numai aproximativ 3%, de la 21.309 la 22.051 de lei. În același timp, plafonul superior al veniturilor din această categorie ar scădea de la 29.018 la 25.619 lei.
Nici activitatea de dirigenție nu mai este raportată la salariul de bază al profesorului. Proiectul stabilește un cuantum de 10% din valoarea de referință, adică 410 lei brut. Pentru unii profesori, modificarea poate însemna o pierdere estimată la aproximativ 200 de lei net pe lună.
Gradația de merit, acordată în prezent pentru cinci ani și reprezentând 25% din salariul de bază, ar urma să dispară treptat. În locul ei apare un premiu de performanță cuprins între 10% și 20%, care nu este garantat, poate fi acordat pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate și depinde de banii disponibili. Practic, un drept salarial predictibil este înlocuit cu o recompensă condiționată de buget și de decizia ordonatorului de credite.
Sindicatele din educație au cerut retragerea proiectului, susținând că acesta nu elimină inechitățile, ci le amplifică și pune sub semnul întrebării drepturile obținute după protestele din 2023.
În sănătate, simpla creștere sau menținere a salariului de bază nu oferă imaginea completă. Veniturile efective ale medicilor, asistenților și personalului auxiliar sunt formate și din sporuri pentru condiții de muncă, gărzi, ture de noapte, weekenduri și sărbători legale.
Grila stabilește un salariu de bază de 16.400 de lei pentru medicul primar, 13.120 de lei pentru medicul specialist, 7.872 de lei pentru asistentul medical cu grad maxim, 6.437 de lei pentru sora medicală principală și 5.699 de lei pentru infirmieră.
Calculele SANITAS indică însă că reducerea sporului pentru condiții de muncă de la 85% la 20% ar putea provoca pierderi de aproximativ 25,5% pentru un medic primar, aproape 25% pentru un medic specialist și până la 36,6% pentru alte posturi de medic. În cazul asistenților medicali din ATI, scăderea estimată este cuprinsă între aproximativ 17% și 20%. Reducerea tarifului suplimentar pentru munca prestată în weekend și în zilele de sărbătoare de la 100% la 10% ar diminua acel drept salarial cu aproximativ 76–77%, potrivit simulărilor sindicale.
Chiar Ministerul Sănătății a contestat mai multe prevederi, avertizând că plafonarea unor sporuri riscă să transforme restricții prezentate inițial drept temporare în tăieri permanente. Instituția a cerut și eliminarea prevederilor prin care coeficienții din unitățile medico-sociale și ambulatorii ar fi diminuați cu 15%.
Ministerul Muncii susține că „niciun salariu nu scade” poate însemna, de fapt, ani de înghe
