Trump suspendă finanțarea anchetelor privind crimele de război rusești
Reducerile de finanțare decise de administrația președintelui american Donald Trump afectează programele care investighează crimele de război atribuite Rusiei în Ucraina, de la documentarea mărturiilor victimelor până la analiza probelor și sprijinul acordat procurorilor.
Potrivit unei investigații Reuters, anchetatori, activiști și experți avertizează că unele dosare ar putea rămâne fără finalitate, după ce Statele Unite au redus semnificativ fondurile destinate acestor eforturi. SUA au fost, în mod tradițional, unul dintre principalii susținători ai tragerii la răspundere pentru unele dintre cele mai grave atrocități din lume. Acum, administrația Trump a redus drastic finanțarea pentru investigarea presupuselor atacuri rusești asupra civililor, cazurilor de tortură și deportărilor de copii din Ucraina.
„Le-am cerut să mă omoare pentru că nu mai puteam suporta”, a declarat o femeie din Izium, Ucraina, care susține că a fost torturată de forțele ruse. Roksolana Makar, investigator de crime de război pentru organizația neguvernamentală ucraineană Truth Hounds, a intervievat-o pe aceasta în încercarea de a documenta atrocitățile. Izium poartă încă urmele ocupației ruse din 2022, cu poduri distruse și clădiri rase.
Makar se teme că tot mai puțini autori vor fi trași la răspundere după ce Statele Unite au încetat să mai finanțeze organizația sa, precum și alte entități care caută dreptate în cel mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Reducerile de zeci de milioane de dolari, efectuate anul trecut, au dus la tăieri de ajutor extern, parte a unei agende „America First”, potrivit unei analize Reuters bazate pe documente oficiale. Ucraina a fost cel mai mare beneficiar individual al acestor programe.
„Există mai puțină speranță” pentru tragerea la răspundere a vinovaților, a spus Makar după interviul realizat cu Alla. Reuters nu a putut verifica independent relatările femeii. Kremlinul a negat în repetate rânduri comiterea unor crime de război, calificând acuzațiile drept propagandă occidentală.
Procuratura Generală a Ucrainei a deschis peste 230.000 de dosare privind crime de război de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022, incluzând atacuri asupra civililor și infrastructurii civile, răpirea și deportarea copiilor, tortură și violență sexuală. „Aceste reduceri profunde ale ajutoarelor americane ar putea face ca numeroase victime să nu obțină niciodată dreptate”, a declarat Beth Van Schaack, ambasador pentru justiție penală internațională în administrația fostului președinte Joe Biden.
Departamentul de Stat a comunicat că SUA transferă o parte din povara financiară a războiului către Europa și alți parteneri dispuși, continuând totuși să ofere sprijin substanțial Ucrainei, inclusiv pentru programe privind crimele de război.
Aproape toți cei 40 de respondenți intervievați de Reuters, implicați în rețeaua de investigare a crimelor de război din Ucraina, au declarat că activitatea lor a fost afectată. Truth Hounds a fost nevoită să concedieze angajați, iar un proiect de arhivare a probelor a fost suspendat. Programele de pregătire în drept internațional pentru judecători și procurori au fost amânate, iar experți străini nu mai pot călători în Ucraina pentru a analiza probele de pe câmpul de luptă.
Planurile de reconstrucție a unui tribunal distrus în război au fost oprite după desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională și anularea unui program de 62 de milioane de dolari destinat sistemului judiciar ucrainean. Reuters a identificat peste 283 de milioane de dolari în finanțări americane destinate, în mare parte, proiectelor privind crimele de război din Ucraina începând din 2022. Totuși, cel puțin 40% din această finanțare a fost anulată sau a expirat.
O sursă din Ucraina a menționat că reducerile afectează aproximativ jumătate dintre proiectele finanțate de SUA care promovează tragerea la răspundere pentru crimele de război.
Administrația Trump a inițiat totuși un nou program, anunțând în martie că va oferi până la 25 de milioane de dolari pentru sprijinirea repatrierii copiilor ucraineni dispăruți. Beneficiarii acestui fond nu au fost încă anunțați. Noua finanțare vine după reducerea altor programe cu același scop, inclusiv o inițiativă a Universității Yale care a urmărit mii de copii ucraineni dispăruți în Rusia și în teritoriile ocupate de aceasta.
Laboratorul de Cercetare Umanitară al Școlii de Sănătate Publică Yale va rămâne fără bani în august, după ce Departamentul de Stat a blocat aproximativ 8 milioane de dolari din finanțare, a declarat directorul executiv Nathaniel Raymond pentru Reuters.
Reducerile reflectă o retragere mai amplă a Statelor Unite din activitățile dedicate documentării încălcărilor drepturilor omului. În ultimul an, administrația Trump a închis un birou al Departamentului de Stat care coordona răspunsul global la atrocități în masă din 1997, a desființat o echipă a Departamentului Justiției care ajuta Ucraina să investigheze crime de război și a retras SUA dintr-un grup multinațional care pregătea dosare împotriva liderilor ruși pentru invazia Ucrainei.
Administrația a impus, de asemenea, sancțiuni unor oficiali ai Curții Penale Internaționale ca reacție la încercările acesteia de a investiga crimele comise de lideri israelieni în Gaza și de militari americani în Afganistan.
Uniunea Europeană și Marea Britanie afirmă că rămân angajate în susținerea eforturilor de justiție pentru Ucraina. Din februarie, Londra a anunțat un sprijin suplimentar de 5 milioane de lire sterline pentru victimele crimelor de război din Ucraina și încă 1,2 milioane de lire sterline pentru verificarea și localizarea copiilor deportați ilegal.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației europene, Anitta Hipper, a declarat că statele membre au alocat 10 milioane de euro pentru crearea unui tribunal special care să judece liderii ruși pentru agresiunea împotriva Ucrainei și contribuie cu încă un milion de euro la înființarea unei comisii internaționale pentru despăgubiri.
În mai, UE a anunțat un pachet de 50 de milioane de euro pentru sistemul ucrainean de protecție a copilului și pentru eforturile de recuperare a copiilor răpiți. „Rusia va fi trasă la răspundere”, a afirmat Hipper.
Iuliia Usenko, procurorul-șef al Ucrainei pentru infracțiunile împotriva copiilor, a declarat că investigațiile digitale efectuate de Universitatea Yale au fost „de neprețuit”. Autoritățile ucrainene acuză Rusia de peste 20.500 de deportări sau transferuri forțate de copii, afirmând că puțin peste 2.000 au fost readuși acasă. Cercetătorii de la Yale estimează că numărul real ar putea ajunge la 35.000.
Printre cei care așteaptă vești se află Hanna Zamyshliaieva, care nu și-a mai văzut fiul, Anton Volkovych
