Traficul pe Dunăre afectat de cotele scăzute ale apei și încărcătura redusă
Din cauza cotelor extrem de scăzute din luna iulie, apropiate de minimul istoric, navele care tranzitează Dunărea merg și pe jumătate goale, pentru a-și menține capacitatea de plutire.
„N-am încărcat-o la plin, din cauza nivelului mic al Dunării”, a explicat Pralea. Dacă ar fi completat diferența, partea din corpul navei scufundată sub apă ar fi fost mai mare, riscând să atingă fundul nisipos al fluviului în zonele cu cote mici, și să nu-și poată continua marșul. „O cursă-două am făcut, la începutul campaniei agricole (sfârșitul lunii iunie, n.r.), la capacitate maximă, apoi restul tot mai gol. Asta e a șaptea cursă”, a adăugat el.
După un drum de două zile, șlepul său va ajunge în portul Constanța, unde va descărca. Economic, mai toată lumea are de pierdut. „La prima cursă (din 21 iunie, când era încărcat aproape la plin, n.r.) am luat vreo 8.500 de euro, acum am ajuns la 7.500 – 8.000 de euro de transport. Prețul se va simți în buzunarul cumpărătorilor. Am plecat de la 55 lei/tonă, acum s-a ajuns la 63 de lei”, a explicat Pralea.
Nu doar scăderea nivelului apei are un impact negativ în prețul mărfurilor. Un alt factor este cel al combustibilului: litrul de motorină, care costa în urmă cu o lună aproximativ 4,2 lei, a depășit 5,2 lei (carburantul naval nu are accize).
Chiar dacă șlepul său e pe o treime gol și încasează mai puțin pe o cursă, Silviu Pralea se poate considera norocos: nava lui, spre deosebire de ale altora, este în marș. „Pe Dunărea maritimă se circulă relativ bine, colegii care navighează în partea de sus a Dunării au probleme mari”, a adăugat el.
Barbu a spus că e mai rău cu cea de-a doua navă. „E prinsă pe Main, încărcată cu floarea soarelui, și nu putem ieși cu ea pe Rin din cauza cotelor scăzute istorice. La Rin e mai rău ca pe Dunăre, iar pe Dunărea germană e mai rău ca pe Dunărea românească”, a spus el. Estimează că, în ambele cazuri, abia peste vreo două săptămâni ar putea avea cote suficiente cât să descarce marfa.
„Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară și vară, nu a plouat în țările din amonte. Debitul e menținut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade. Jiul, Argeșul au puțin aport. De exemplu, în urma ploilor de săptămâna trecută din zona Moldovei, pe 27 iulie am avut la Galați o creștere de 4 cm, care s-a dus imediat, acum (29 iulie, n.r.) suntem în aceeași situație”, a spus Maizel.
Nivelul scăzut a dus la o situație nemaiîntâlnită de șapte ani: pe 17 iulie 2026 a fost emis un aviz de existență a cazului de forță majoră. „E de folos armatorilor, în condițiile în care nu vor reuși să-și transporte marfa contractată. E dat în condiții excepționale”, a explicat Maizel.
Pe 30 iulie, Apele Române anunțau că debitul Dunării la intrarea în țară (Baziaș) era de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indica o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august. „Aceste valori sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s”, transmiteau reprezentanții Apelor Române.
Nivelul este mult sub cel din primele șase luni ale lui 2024 (1.680 nave) sau 2023 (2.199 nave), dar mult peste anii precedenți: în prima jumătate a lui 2021 tranzitau 723 nave, în perioada similară din 2021 – 884 nave. Explicația variațiilor din acești ani e simplă: războiul declanșat în februarie 2022 de Rusia împotriva Ucrainei.
„Vârfurile din 2022 – 2023 se datorează mutării unei părți din trafic pe zona dunăreană, în loc să fie tranzitată Odesa. Redeschiderea coridorului maritim Odesa – Constanța a dus la tranzitarea navelor prin acel coridor maritim”, a spus Maizel.
