Controverse în grupul de reflecție strategică de la Cotroceni, Oana Zamfir se retrage cu acuzații
„Trebuie respectată pluritatea de opinii, trebuie să existe onestitate intelectuală”
Oana Popescu Zamfir a anunțat astăzi că s-a retras din grupul de reflecție strategică pe afaceri europene de la Cotroceni. Plec cu convingerea că inițiativa înființării unui astfel de consiliu consultativ este în principiu oportună, având în vedere provocările mediului internațional și nevoia de acțiune eficientă a României la nivel european.
„Am apreciat efortul Administrației Prezidențiale de deschidere către societatea civilă și participarea personală a președintelui la câteva întâlniri”, a declarat Zamfir.
Dar pentru ca un astfel de format de lucru să producă valoare reală, trebuie îndeplinite câteva condiții: pluralitatea reală de opinii, onestitatea intelectuală și calitatea științifică a tuturor contribuțiilor, oportunitatea temelor, care să se decline în viziune strategică, alinierea demersului la interesele și strategiile naționale ale României și disponibilitatea Administrației Prezidențiale de a prelua în procesul decizional opiniile specialiștilor invitați.
Zamfir a subliniat că retragerea sa nu este legată exclusiv de raportul despre identitate și populism publicat recent pe site-ul Administrației Prezidențiale. Aceasta s-a arătat deranjată de faptul că Palatul Cotroceni a folosit imagini cu ea, deși nu a contribuit la acel raport. „Nu mă aflu printre autorii acestui raport, nu am dorit să contribui la el sub nicio formă, nu îi recunosc vreo calitate științifică și mai ales mă delimitez ferm de valorile și abordarea ideologică pe care le reflectă”, a adăugat ea.
Nu este prima dată când Zamfir critică activitatea grupului din Palatul Cotroceni. Acum o lună, ea a afirmat: „Recomandările nu sunt convinsă că președintele României le ia în seamă. Noi recomandăm dezvoltarea pilonului european, președintele pare să meargă în direcția diametral opusă”.
În cadrul unei reuniuni, a fost prezentat raportul „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, care analizează relația dintre identitatea românească și apartenența la Uniunea Europeană. Raportul afirmă că identitatea națională și identitatea europeană nu se exclud, subliniind că România își păstrează valorile, tradițiile și cultura, fiind în același timp un stat respectat în Uniunea Europeană.
Documentul reiterează că Uniunea Europeană este construită pe valori comune precum democrația, libertatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului. De asemenea, subliniază că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile, afirmând că „a-ți iubi țara și a susține proiectul european sunt obiective care se pot întări reciproc”.
Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” (RUE) reunește experți independenți care analizează evoluțiile din Uniunea Europeană și propun soluții pentru ca România să își consolideze poziția și să valorifice cât mai bine oportunitățile oferite de apartenența la UE.
