România și alte șase țări solicită sprijinul Bruxelles-ului pentru turism, din cauza conflictului din Ucraina
Pe 23 iulie, șapte state au trimis o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, solicitând ca problemele cauzate de război să fie incluse în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil.
În cadrul documentului, țările cer măsuri specifice pentru îmbunătățirea conectivității, creșterea rezilienței sectorului și, în special, refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei.
România și celelalte șase state atrag atenția asupra impactului negativ pe care războiul îl are asupra imaginii regiunii. O problemă semnificativă semnalată este percepția externă asupra regiunilor limitrofe conflictului declanșat de Rusia în Ucraina.
Statele solicită, în mod special, sprijin pentru IMM-urile din turism, care suferă din cauza scăderii încrederii internaționale și a asociării destinațiilor est-europene cu riscurile generate de război.
Reprezentanța Letoniei pe lângă UE afirmă că situația geopolitică a afectat fluxurile turistice, a diminuat încrederea investitorilor și a complicat accesul la finanțare pentru anumite companii.
Cererea celor șapte state nu este fără precedent. Comisia Europeană a recunoscut deja, într-o strategie prezentată în februarie 2026 pentru regiunile estice ale Uniunii, că zonele apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina se confruntă cu o scădere a investițiilor, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice. În planul Bruxelles-ului sunt incluse nouă state: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Comisia a admis că transportul și turismul din aceste regiuni au fost afectate de noua situație geopolitică.
În contextul în care Europa a înregistrat recorduri în turism, România se confruntă cu o tendință opusă. În 2025, Uniunea Europeană a avut aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare, cu o creștere în 24 dintre cele 27 de state membre.
În schimb, România a fost una dintre cele trei țări în care numărul înnoptărilor a scăzut, cu 1,7% față de 2024, alături de Luxemburg (-2,4%) și Irlanda (-0,4%). Polonia, unul dintre semnatarii apelului, a înregistrat o creștere semnificativă de 7,2%.
Problema structurală a României constă în dependența mare de turiștii interni și în capacitatea redusă de a atrage vizitatori străini. Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că turiștii internaționali au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor din România, una dintre cele mai mici ponderi din UE. Doar Germania și Polonia au avut niveluri comparabile, în timp ce în destinații precum Malta, ponderea turiștilor străini depășea 90%.
Există însă un semnal pozitiv: la începutul lui 2026, numărul vizitatorilor străini din România a crescut, în timp ce turismul intern a scăzut. În primele trei luni ale anului, sosirile totale în structurile de cazare din România au scăzut cu 5,8%, însă sosirile turiștilor străini au crescut cu aproximativ 5%.
Datele OECD subliniază amploarea problemei pentru România. În 2024, aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali s-au cazat în structurile comerciale din țară, un număr cu 13,8% mai mare decât în anul precedent, dar care rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei.
Această situație contrastează cu evoluția generală a Uniunii Europene, unde turismul a depășit deja din 2023 nivelurile anterioare pandemiei, iar în 2024, numărul înnoptărilor turiștilor internaționali era cu 6,8% mai mare decât în 2019.
În ceea ce privește perspectivele pentru România, cele șapte state nu solicită, deocamdată, un fond european cu o sumă precisă, ci introducerea unor instrumente și măsuri dedicate estului UE în viitoarea strategie europeană pentru turism.
Printre direcțiile propuse se numără sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea legăturilor de transport, creșterea accesului la finanțare, consolidarea rezilienței destinațiilor și campanii sau alte măsuri menite să refacă încrederea turiștilor în regiune.
Comisia Europeană lucrează în 2026 la prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, care ar urma să pună accent pe competitivitatea sectorului, sustenabilitate, comunitățile locale și capacitatea industriei de a face față unor noi crize.
Pentru România, miza este în special atragerea unui număr mai mare de turiști străini într-o perioadă în care industria europeană, în ansamblu, a trecut deja de faza de recuperare post-pandemie și stabilește noi recorduri.
