Declinul natalității în UE: România se distinge prin mame tinere
Un raport Eurostat publicat joi indică faptul că rata natalității a scăzut în toate statele membre ale Uniunii Europene în ultimele două decenii.
În 2024, media nașterilor în UE a fost de 7,9 nașteri vii la 1.000 de persoane, cu rate mai mari în Cipru, Irlanda și Franța. Deși vârsta medie a femeilor care devin mame pentru prima dată a crescut în toate țările, România și Slovacia se remarcă prin faptul că au cele mai tinere mame. În același an, speranța de viață a fost de 84,1 ani pentru femei și 78,9 ani pentru bărbați.
„În 2024, rata brută a natalității în UE a fost de 7,9 nașteri vii la 1.000 de persoane. Cele mai mari valori au fost în Cipru (10,0), Irlanda (9,9) și Franța (9,6), iar cele mai mici în Italia (6,3), Spania (6,5), Lituania și Grecia (ambele 6,6)”, a anunțat Eurostat.
Comparativ cu anul 2004, se constată o scădere a natalității în toate statele membre ale Uniunii. De asemenea, datele Eurostat arată că rata brută a mortalității, definită prin numărul de decese la 1.000 de persoane, a fost de 10,7 în 2024 în UE. Cele mai mari rate au fost observate în Bulgaria (15,6 decese la 1.000 de persoane), Letonia (14,3) și Ungaria (13,4), iar cele mai mici în Irlanda (6,5), Luxemburg (6,6) și Cipru (6,9).
Comparând anul 2024 cu 2004, rata mortalității a crescut în 18 dintre țările UE și a scăzut în 9. Sporul natural, diferența dintre natalitate și mortalitate, a fost de -2,8 în 2024, ceea ce sugerează că au fost mai multe decese decât nașteri. Cele mai mari rate negative au fost observate în Letonia (-7,4), Bulgaria (-7,3) și Lituania (-6,4), iar cele mai mari rate pozitive în Irlanda (+3,4), Cipru (+3,1) și Luxemburg (+2,9).
În ceea ce privește rata totală de fertilitate, aceasta a fost de 1,34 nașteri vii per femeie în 2024, în scădere de la 1,46 în 2004 și sub nivelul de înlocuire de 2,1, considerat necesar pentru o populație stabilă. Rata a variat între țările UE, de la 1,72 nașteri vii per femeie în Bulgaria la 1,01 în Malta. O rată totală de fertilitate sub 1,3 nașteri vii per femeie este adesea denumită „fertilitate de la cel mai scăzut nivel”.
Vârsta medie a mamelor la nașterea primului copil a crescut la 29,9 ani. „Vârsta medie a mamelor pentru prima dată în UE a crescut cu 1 an, de la 28,9 ani în 2014 la 29,9 ani în 2024. Cele mai în vârstă mame pentru prima dată au fost găsite în Italia (31,9 ani), Luxemburg (31,6) și Spania (31,5), iar cele mai tinere în Bulgaria (26,9), România (27,2) și Slovacia (27,4)”, informează Eurostat.
Numărul nașterilor la mame cu vârsta de peste 40 de ani s-a dublat între 2004 și 2024. În 2024, aproximativ 3,6 milioane de copii s-au născut în UE, 6% dintre aceștia fiind născuți de mame cu vârsta de 40 de ani și peste, o rată care s-a dublat față de 3% în 2004. Printre țările UE, cea mai mare pondere a nașterilor la femei de 40 de ani și peste a fost în Grecia (11%), Spania (10%), Italia și Irlanda (ambele cu 9%).
Printre factorii care contribuie la îmbătrânirea populației din UE se numără creșterea speranței de viață, care a crescut rapid în ultimul secol. „Speranța de viață la naștere a crescut datorită mai multor factori: reducerea mortalității infantile, creșterea nivelului de trai, îmbunătățirea stilului de viață și a educației, progrese în domeniul sănătății și medicinei”, subliniază Eurostat. În 2024, speranța de viață la naștere în UE a fost estimată la 81,5 ani.
Spania (84,0), Suedia (83,8) și Italia (83,7) au înregistrat cele mai mari speranțe de viață, iar cea mai mică a fost în Bulgaria (75,8), urmată de Letonia (76,4) și România (76,5). Comparând 2004 cu 2024, speranța de viață la naștere a crescut în toate țările UE. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Estonia (7 ani), urmată de Letonia și Lituania (ambele 5,5) și România (5,1).
Femeile au o speranță de viață mai mare decât bărbații: în 2024, speranța de viață la naștere pentru femei în UE a fost de 84,1 ani, iar pentru bărbați de 78,9 ani, ceea ce reprezintă o diferență de 5,2 ani. Această tendință se menține în toate țările UE, diferența fiind cea mai mare în Letonia (9,8 ani; femei 81,2 ani și bărbați 71,4 ani) și cea mai mică în Olanda (2,8 ani; 83,3 ani și 80,5 ani).
În 2024, cele mai mari speranțe de viață la naștere pentru femei au fost înregistrate în Spania (86,5 ani) și Franța (85,8 ani), iar cele mai mici în Bulgaria (79,5 ani) și Ungaria (79,9 ani). Pentru bărbați, cea mai mare speranță de viață a fost în Suedia (82,3 ani), urmată de Italia (81,6 ani), iar cea mai mică în Letonia (71,4 ani) și Bulgaria (72,2 ani).
Aproximativ 1,7 milioane de căsătorii au avut loc în UE în 2024, ceea ce echivalează cu o rată brută de 3,9 căsătorii la 1.000 de persoane. Cele mai scăzute rate ale căsătoriei au fost observate în Italia (2,9 căsătorii la 1.000 de persoane), Slovenia (3,0) și Bulgaria (3,2), iar cele mai ridicate în Letonia (5,5), România (5,3) și Austria (5,0).
Între 2004 și 2024, rata căsătoriei a scăzut în 18 din țările UE pentru care există date disponibile și a crescut în 4 (Letonia, Ungaria, Austria și Estonia). Cea mai mare vârstă medie la prima căsătorie pentru femei a fost observată în Spania și Suedia (35,2 ani), iar pentru bărbați în Suedia (37,4 ani); cea mai mică a fost înregistrată în România atât pentru femei (28,4 ani), cât și pentru bărbați (31,5 ani).
„Comparând 2004 cu 2024, vârsta medie la prima căsătorie a crescut în toate cele 20 de țări ale UE pentru care există date disponibile. Cea mai mare creștere (7 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați) a fost observată în Portugalia.”
În UE, 41% din nașteri au avut loc în afara căsător
Băi, da’ ce surpriză, iar scade natalitatea! 😅 Bineînțeles că la noi e totul pe dos. Iar ne luăm țeapă cu promisiuni deșarte și planuri mărețe care nu duc nicăieri….
Sincer acum, eu zic că poate totuși e o oportunitate să ne gândim mai bine la viitorul copiilor noștri. Hai că poate iese ceva bun din toată treaba asta! 🌱.