Peste 23 de milioane de lei de recuperat după un control ANAF asupra averilor românilor
ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei în urma a mai mult de 1.000 de controale asupra veniturilor și averilor persoanelor fizice, desfășurate în mai puțin de un an.
Printre cele mai frecvente situații întâlnite se numără sumele în numerar a căror proveniență nu poate fi demonstrată, veniturile din străinătate și banii primiți de la alte persoane fără documente justificative, potrivit unei analize EY România.
Între iulie 2025 și mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice, stabilind creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei. Au fost instituite măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre pentru recuperarea sumelor datorate.
Inspectorii Direcției Generale Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) efectuează verificări documentare specifice și controale mai ample, comparând veniturile declarate cu patrimoniul și situația fiscală a contribuabililor.
Averile de peste 25 de milioane de euro reprezintă o categorie distinctă urmărită de ANAF. Aceasta include rezidenții din România cu o avere estimată ce depășește echivalentul în lei a 25 de milioane de euro. ANAF actualizează Grupul persoanelor fizice cu avere mare, care poate include și soțul sau soția, precum și rudele și afinii până la gradul al doilea.
Autoritățile fiscale dispun de mai multe instrumente pentru identificarea discrepanțelor dintre veniturile declarate și patrimoniul contribuabililor, inclusiv analiza de date, verificările bazate pe risc și schimbul de informații cu administrațiile fiscale din alte state.
O parte semnificativă dintre neregulile descoperite în timpul controalelor sunt legate de banii a căror proveniență nu a putut fi dovedită. Inspectorii au identificat, printre altele, depuneri de numerar în conturile personale sau ale societăților, cumpărări de bunuri mobile și imobile cu numerar, împrumuturi acordate propriilor firme și majorări de capital social.
Unii contribuabili au susținut că banii proveneau din venituri obținute în alte țări, dar explicațiile nu au fost confirmate prin schimbul de informații cu autoritățile fiscale străine. „Un tipar recurent observat în cadrul verificărilor a fost invocarea unor economii păstrate în numerar, a unor venituri realizate în străinătate sau a unor sume primite de la alte persoane fizice. În numeroase cazuri, aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente care să ateste proveniența fondurilor și existența acestora în perioada verificată”, arată specialiștii EY.
ANAF a descoperit și venituri nedeclarate din închirierea bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare, venituri realizate în străinătate și alte surse supuse impozitării.
Cele mai mari creanțe fiscale suplimentare stabilite în perioada analizată au ajuns la zeci de milioane de lei pentru un singur contribuabil. Cazul cu cea mai mare creanță provine din Prahova, unde ANAF a stabilit o creanță de 23,1 milioane de lei. Două controale distincte din București au dus la creanțe de 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei.
Numai în mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise de Fisc au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei.
Veniturile obținute în străinătate sunt o altă zonă urmărită de autoritățile fiscale. Analiza EY arată că posibilitatea ca acestea să rămână necontrolate de ANAF este în scădere, datorită schimbului de informații între state.
Persoanele cu venituri din străinătate au obligația de a le declara în România, inclusiv atunci când sumele respective nu apar în informațiile precompletate de ANAF. Fiscul a explicat că datele despre veniturile realizate în alte state pot fi primite de la autoritățile fiscale străine după expirarea termenului pentru depunerea declarației în România. Contribuabilii care nu și-au îndeplinit obligațiile declarative pot primi notificări pentru clarificarea situației fiscale.
În cazul veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată de autoritățile fiscale, legislația prevede, începând cu 1 iulie 2024, o cotă de impozitare de 70%, la care se pot adăuga dobânzi și penalități.
