Europa se confruntă cu pierderi ale sistemelor Patriot, în timp ce Ucraina se pregătește pentru atacuri rusești de iarnă
Noile livrări de rachete interceptoare vor ajunge prea târziu, stocurile SUA sunt aproape epuizate, iar principalii donatori susțin că au puține rachete de rezervă disponibile.
Europa caută soluții pentru a obține mai multe rachete interceptoare Patriot pe care să le ofere Ucrainei, care se află într-o situație din ce în ce mai disperată, pregătindu-se să-și întărească apărarea împotriva rachetelor balistice, înainte de atacul de iarnă anticipat din partea Rusiei.
Kievul are nevoie de sute de rachete de interceptare, dar producția de noi rachete va veni prea târziu. Războiul cu Iranul a pus presiune asupra stocurilor SUA, iar mai mulți dintre principalii susținători europeni ai Ucrainei afirmă că au rămas puține rachete pe care le pot oferi în condiții de siguranță, conform unei analize Politico.
„În ultimele câteva luni, Rusia lansează mai multe rachete pe săptămână asupra noastră decât primim noi de la parteneri în câteva luni”, a declarat săptămâna trecută Mykhailo Fedorov. În iulie, apărarea aeriană ucraineană a interceptat doar 29 din cele 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 nu au reușit să-și atingă țintele, conform Ministerului Apărării din Ucraina.
Germania, un important donator de ajutor militar pentru Ucraina, a transferat deja sisteme Patriot și rachete, dar trebuie să găsească un echilibru între nevoile urgente ale Kievului și stocurile minime necesare pentru a-și proteja propriul teritoriu și a-și îndeplini angajamentele față de NATO.
„Trebuie să ne asigurăm și propria protecție”, a declarat generalul de brigadă Jürgen Schrödl, un înalt oficial al Ministerului Apărării german, la o masă rotundă organizată la Berlin, după summitul NATO de luna trecută.
Berlinul și alte capitale din Europa de Nord au solicitat omologilor lor din alte părți ale continentului să analizeze ce echipamente militare și sprijin financiar suplimentar pot oferi. Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, a declarat pentru Politico: „Cred că pe termen lung această situație nu este sustenabilă pentru Europa. Toate țările europene trebuie să-și intensifice eforturile.”
Această situație pune presiune pe țările care dețin stocuri de rachete interceptoare Patriot, precum Polonia, Spania și Grecia. Problema se referă în principal la rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, care sunt printre cele mai eficiente mijloace de apărare ale Ucrainei împotriva armelor balistice rusești de mare viteză.
Deși Ucraina poate utiliza alte sisteme de apărare aeriană, adesea mai ieftine, împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, se grăbește să dezvolte propriul interceptor „Freyja”, care necesită încă investiții, lucrări de inginerie și testări înainte de a putea fi operativ.
Până când „Freyja” va fi gata, Ucraina are nevoie de o soluție urgentă împotriva rachetelor balistice rusești. „Una dintre direcțiile prioritare este sistemul Patriot — PAC-3 sau PAC-2”, a declarat Mykhailo Podolyak, consilier al șefului biroului prezidențial al Ucrainei. „Prima [soluție] este achiziționarea sau preluarea din stocuri a interceptorilor PAC-3 și PAC-2.”
Dependența de sistemul Patriot face ca președintele SUA, Donald Trump, să fie esențial pentru Kiev, deoarece majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în America, ceea ce înseamnă că vânzarea lor și orice acorduri de producție depind de deciziile Casei Albe.
În timpul întâlnirii recente dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Trump, „subiectul principal a fost reprezentat de interceptorii Patriot”, conform unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile. Trump a stârnit speranțe la summitul de la Ankara, afirmând că Ucrainei i se va permite să producă sub licență rachete de interceptare Patriot proiectate de SUA, un pas care ar putea reduce dependența Kievului de livrările americane limitate.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a menționat că acest acord de producție nu va rezolva deficitul imediat. „Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă”, a declarat el pentru Fox Business, adăugând că fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult.
Trump a revenit asupra acestei poziții, afirmând săptămâna trecută: „Nu am fost de acord cu asta. Discutăm despre asta. Dar este dificil să cedăm acest tip de tehnologie.” Ucraina a semnat, de asemenea, un acord pentru a obține rachete de interceptare PAC-2 fabricate în Germania, dar este puțin probabil ca acestea să ajungă înainte de anul viitor.
În fața penuriei de rachete de interceptare, Kievul ia acum în considerare o campanie mai agresivă pentru a lovi lansatoarele rusești. Fedorov a declarat: „Rușii trebuie să înțeleagă că, la câteva minute după lansare, întreaga echipă care lansează racheta trebuie să moară din cauza rachetei noastre balistice.”
Aceasta creează o presiune imediată asupra Europei, unde aliații își revizuiesc stocurile proprii, căutând rachete de interceptare care ar putea ajunge în Ucraina înainte de iarnă. Germania a furnizat trei sisteme Patriot din propriile stocuri militare și a asigurat ulterior încă două printr-un acord în baza căruia SUA urma să reaprovizioneze Bundeswehr-ul.
Țările de Jos au asamblat componentele pentru un alt sistem complet, incluzând cinci lansatoare, un radar și rachete. Totuși, având în vedere că stocurile sunt acum la limită, guvernele se confruntă cu propriile restricții.
Varșovia a confirmat în iulie că a pus la dispoziție mai multe rachete de interceptare PAC-3, în urma solicitărilor adresate de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de comandanții superiori americani. Publicația poloneză Defence24 a raportat că au fost transferate doar cinci rachete, stârnind o reacție politică negativă din partea opoziției, care a acuzat guvernul că slăbește apărarea țării într-un moment în care rachetele și dronele rusești au încălcat în repetate rânduri granița.
Țările apropiate de Rusia devin din ce în ce mai reticente în a renunța la sistemele Patriot existente, deoarece forțele armate consideră că apărarea aeriană este insuficientă pentru nevoile naționale, conform unui diplomat european anonim. Această situație îndreaptă atenția asupra țărilor din Europa de Sud, care au contribuit mai puțin la efortul de sprijinire a Ucrainei decât Germania și mulți donatori din Europa de Nord.
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a confirmat în 2024 că Madridul trimite rachete în Ucraina, dar guvernul nu a dezvăluit tipul sau cantitatea acestora. Ministerul Apărării din Spania nu a răspuns întrebărilor adresate de Politico cu privire la contactele recente pentru mai multe rachete de interceptare sau dacă ia în considerare un alt transfer.
Grecia, care
