Curtea de Apel București respinge cererea de restituire a telefonului confiscat de DNA de la șeful Armatei
Curtea de Apel București a respins luni cererea șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, prin care solicita să-i fie restituit un telefon mobil ridicat de procurorii DNA.
Telefonul a fost ridicat în cadrul unei anchete în care generalul este acuzat de complicitate la uzurparea funcției. Pe 2 iunie, generalul Gheorghiță Vlad a fost chemat la sediul DNA, unde a fost anunțat că are calitatea de suspect pentru complicitate la uzurparea funcției, după ce ar fi intervenit pentru suplimentarea locurilor la buget de la Facultatea de Educație Fizică și Sport.
Procurorii i-au reținut un telefon mobil ca probă în cadrul anchetei, iar generalul a contestat confiscarea telefonului la Curtea de Apel, dar instanța a respins nu doar cererea sa, ci și o solicitare de sesizare a Curții Constituționale.
Decizia instanței a fost formulată astfel: „În baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 republicată, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale… În temeiul art. 250 alin. 1 Cpp… respinge, ca nefondată, contestația formulată de petentul Gheorghiță Vlad împotriva măsurilor dispuse prin ordonanțele nr. 50/3/P/2025 din data de 02.06.2026 a PICCJ – DNA – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari și a modului de aducere la îndeplinire.”
În plus, DNA susține că, în cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație.
„Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admişi inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate”, menționează anchetatorii.
Prin această modalitate, spune DNA, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora de pe locurile cu taxă pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare trei candidați să fie încadrați pe posturi de ofițer la Ministerul Apărării Naționale.
