Cum putem recunoaște rapid un accident vascular cerebral și când este necesară intervenția de urgență
Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate la nivel mondial.
Manifestările apar, de regulă, brusc, iar unele pot fi confundate cu probleme mai puțin grave. Dr. Stoica Vlad Mircea a explicat, într-un interviu, cum pot fi identificate semnalele de alarmă și ce trebuie făcut în primele minute. Recunoașterea rapidă a simptomelor și apelarea imediată a serviciului 112 sunt esențiale, deoarece intervenția medicală începută cât mai devreme poate limita leziunile cerebrale și reduce riscul de deces.
Accidentul vascular cerebral este o afecțiune neurologică produsă printr-o leziune a creierului, care poate avea la bază două mecanisme principale: hemoragia și ischemia. În primul caz, ruptura unui vas determină pătrunderea sângelui în țesutul nervos, în timp ce în al doilea caz, blocarea unei artere reduce sau întrerupe aportul de oxigen și substanțe nutritive către zona respectivă. Un element caracteristic este instalarea rapidă a deficitului neurologic.
Manifestările apar într-un interval scurt și diferă în funcție de regiunea afectată, precum și de funcțiile controlate de aceasta. Debutul brusc poate orienta medicul către diagnosticul de AVC și contribuie la diferențierea acestuia de alte afecțiuni neurologice, cum ar fi anumite tumori sau boli autoimune, care pot avea o evoluție progresivă.
Identificarea rapidă a simptomelor este crucială, iar acestea se instalează de cele mai multe ori brusc. Unul dintre cele mai sugestive semne este asimetria feței, observată prin coborârea unui colț al gurii, care se poate asocia cu slăbiciunea sau paralizia brațului și a piciorului, de regulă pe aceeași parte a corpului. Tulburările de vorbire reprezintă un alt semnal important, persoana având dificultăți în articularea clară a cuvintelor sau prezentând afazie, situație în care sunt afectate capacitatea de exprimare, înțelegerea limbajului ori ambele funcții.
Pot apărea și tulburări vizuale, precum scăderea sau pierderea bruscă a acuității, vederea dublă ori restrângerea câmpului vizual. Pierderea subită și nedureroasă a vederii la un singur ochi poate indica ocluzia arterei centrale a retinei, o urgență ischemică ce necesită evaluare medicală imediată. Alte manifestări posibile se numără mersul instabil, amețeala instalată brusc, pierderea echilibrului și dificultățile de coordonare a mișcărilor, care trebuie evaluate mai ales atunci când sunt însoțite de alte deficite neurologice. O durere de cap apărută brusc, extrem de intensă și fără o cauză cunoscută poate reprezenta, la rândul său, un semnal de alarmă, în special în anumite tipuri de AVC hemoragic.
Accidentul vascular cerebral poate fi asociat cu alte evenimente care necesită atenție medicală, cum ar fi căderile sau crizele epileptice. Dacă o persoană suferă o cădere din cauza pierderii echilibrului sau a unei pareze, trebuie menținută într-un loc sigur, fără a fi ridicată sau mobilizată inutil, mai ales dacă există suspiciunea unei leziuni cranio-cerebrale. De asemenea, este important de reținut că, deși crizele epileptice nu apar frecvent în cazul AVC-ului, acestea trebuie recunoscute pentru a asigura ajutorul necesar pacientului.
Diagnosticul accidentului vascular cerebral trebuie stabilit cât mai repede, prin evaluare clinică, examen neurologic și investigații imagistice. Medicul urmărește manifestările pacientului, momentul debutului și semnele sugestive pentru o leziune cerebrală acută. În cadrul examinării poate fi utilizată scala NIHSS, un instrument standardizat prin care este evaluată severitatea deficitului neurologic. Tomografia computerizată cerebrală este folosită frecvent în regim de urgență, în special pentru a diferenția o hemoragie de un accident ischemic.
Testul FAST este o metodă simplă prin care pot fi verificate trei dintre cele mai frecvente semne ale unui accident vascular cerebral. Fiecare literă indică o acțiune care poate fi făcută rapid: F – Face (Față): persoana este rugată să zâmbească; A – Arms (Brațe): i se cere să ridice ambele brațe; S – Speech (Vorbire): persoana trebuie să repete o propoziție simplă; T – Time (Timp): prezența chiar și a unuia dintre aceste semne impune apelarea imediată a serviciului 112. Există și varianta BE-FAST, care include două manifestări suplimentare: B – Balance, pentru pierderea bruscă a echilibrului sau coordonării, și E – Eyes, pentru tulburările de vedere apărute subit.
Persoana nu trebuie transportată la spital cu mașina personală dacă este disponibilă intervenția serviciului de urgență, deoarece echipajul medical poate începe evaluarea și îngrijirea încă din timpul deplasării.
Cum acționăm în cazul unui posibil AVC: dacă apar brusc manifestări care pot indica un accident vascular cerebral, primul pas este apelarea serviciului 112. Nu trebuie să așteptăm ca starea persoanei să se îmbunătățească și nici să încercăm tratarea situației acasă. Este foarte important să reținem sau să notăm ora la care au debutat simptomele. Dacă momentul exact nu este cunoscut, trebuie precizată ultima oră la care persoana a fost văzută fără manifestări. Această informație îi ajută pe medici să stabilească opțiunile terapeutice.
Până la sosirea echipajului nu se administrează medicamente din proprie inițiativă. Aspirina, de exemplu, poate fi indicată în anumite accidente ischemice, dar poate agrava o hemoragie cerebrală. Tipul AVC-ului poate fi stabilit numai după evaluarea medicală și efectuarea investigațiilor necesare. Chiar dacă manifestările dispar după câteva minute, pacientul trebuie examinat de urgență, deoarece remiterea lor poate indica un atac ischemic tranzitoriu, care reprezintă un avertisment și necesită evaluare rapidă.
Principalii factori de risc: vârsta înaintată și antecedentele familiale se numără printre factorii care nu pot fi modificați. În schimb, multe dintre cauzele care favorizează apariția unui AVC pot fi controlate prin tratament și schimbarea stilului de viață. Hipertensiunea arterială insuficient controlată, diabetul zaharat, valorile crescute ale colesterolului și dislipidemia afectează treptat sănătatea vaselor de sânge. Riscul crește atunci când mai mulți factori cardiovasculari sunt prezenți la aceeași persoană, situație întâlnită frecvent în cazul sindromului metabolic.
Fumatul, obezitatea, lipsa activității fizice și consumul excesiv de alcool contribuie, la rândul lor, la apariția bolilor vasculare. Printre factorii importanți se află și anumite afecțiuni cardiace, în special fibrilația atrială, care poate favoriza formarea cheagurilor și migrarea acestora către vasele cerebrale.
Prevenția presupune identificarea și controlarea factorilor care pot fi modificați. Măsurarea periodică a tensiunii arteriale, tratarea diabetului și a dislipidemiei, precum și respectarea terapiei recomandate pentru bolile cardiace au un rol esențial. Renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți adecvate, alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată contribuie la diminuarea riscului cardiovascular. Limitarea consumului de alcool și efectuarea controalelor medicale periodice sunt, de asemenea, importante.
Rezultatele investigațiilor stabilesc tratamentul. Rezultatele investiga
