Contractul CMS: Bolojan, Băcanu, Gheorghiu, Ciucu și un litigiu „fictiv” de 1,7 milioane

Contractul CMS: Bolojan, Băcanu, Gheorghiu, Ciucu și un litigiu „fictiv” de 1,7 milioane

Sunt cazuri în care nu ai nevoie de o teorie a conspirației ca să pui întrebări incomode. Ai nevoie doar de facturi, de date exacte și de câțiva oameni ale căror nume revin, din nou și din nou, în aceleași pagini.

Cazul de față le are pe toate. O casă de avocatură internațională, CMS, la care lucrează fostul deputat liberal Cristian Băcanu, a încasat peste 19.000 de euro pentru o săptămână de consultanță juridică oferită Cancelariei premierului Ilie Bolojan, în cadrul programului european de apărare SAFE. Factura, datată 13 mai 2026, indică drept beneficiar Cancelaria prim-ministrului, iar suma — 95.257 de lei — acoperă serviciile prestate în intervalul 22–30 aprilie 2026, descrise ca asistență în negocierea unor acorduri de cooperare industrială.

Contractul Administrației Comerciale cu CMS Cameron McKenna este semnat la câteva săptămâni după ce a fost numit avocat colaborator la CMS. Ulterior a fost numit consilier onorific/voluntar al Oanei Gheorghiu. Băcanu nu este un avocat oarecare în această poveste. Este fost deputat PNL, fost candidat la Primăria Sectorului 5 și, în prezent, consilier onorific al vicepremierului Oana Gheorghiu. Cu alte cuvinte, aceeași persoană stă și în apropierea Guvernului, și în firma plătită din bani publici pentru un program aflat, în acea perioadă, în plină dezbatere parlamentară.

Suprapunerea a fost sesizată imediat. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus-o direct: nu pare în regulă ca aceeași persoană să fie și la Guvern, și în firma care a luat contractul. PSD a mers mai departe și a transformat suprapunerea în acuzație de trafic de influență, cerând socoteală premierului demis Bolojan. Guvernul respinge interpretarea. Oana Gheorghiu neagă orice legătură între cabinetul său și programul SAFE și afirmă că orice asociere în acest sens „este falsă și nu are bază factuală”. Ea a precizat că activitatea consilierului său a vizat reforma companiilor de stat și guvernanța corporativă, nu apărarea. Bolojan, la rândul lui, a declarat că nu vede nicio formă de conflict de interese.

Publicitate

Separat de povestea SAFE, aceeași firmă — CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang — are un contract de asistență juridică cu o structură din subordinea Primăriei Sectorului 6, semnat în aprilie 2025. Ce începe modest devine, în puțin peste un an, considerabil. Plafonul contractual urcă în trepte, prin zece acte adiționale succesive: de la 120.000 de lei la 420.000, apoi 670.000, 735.000 și, în final, 1.715.000 de lei cu TVA. O creștere de peste paisprezece ori, într-o singură instituție publică, pentru o firmă a cărei prezență în spațiul public este acum legată de un scandal guvernamental.

Întrebările se pun de la sine. Ce servicii justifică un salt de asemenea amploare? Cum a fost atribuit inițial contractul și pe ce bază s-au aprobat majorările succesive? A existat o procedură competitivă la fiecare extindere, sau doar semnături pe acte adiționale? Contextul instituției nu ajută. Un raport al Curții de Conturi privind administrația Sectorului 6 a formulat o „opinie contrară” — auditorii statului consideră oficial că situațiile financiare nu oferă o imagine fidelă a realității —, descoperind, printre altele, 43,7 milioane de lei investiții ținute fictiv în execuție și 25,7 milioane de lei creanțe și debite neînregistrate. Într-o instituție cu asemenea probleme de raportare, fiecare leu cheltuit pe consultanță externă merită justificat public.

Ce leagă vizibil aceste două povești este o singură persoană. Băcanu nu este doar avocatul firmei care apare pe două paliere de bani publici. Este și un apropiat declarat al lui Ciprian Ciucu — primarul sub a cărui administrație a funcționat ani de zile Sectorul 6, și actualul primar general al Capitalei. Legătura nu este o speculație. O afirmă chiar el. Într-o postare publică din 2025, scrisă în campania pentru Primăria Capitalei, Băcanu povestea că îl aude pe Ciucu vorbind despre București „de aproape 10 ani”. Rememora zilele în care erau amândoi în opoziție, ieșeau împreună la proteste și mergeau apoi la o cafea sau o pizza, discutând — el, despre visul reformelor din justiție; celălalt, despre transformarea Bucureștiului. I se adresa direct, cu apelativul „prietene”. Și preciza, în aceeași postare, că s-a întors în avocatură și că nu mai deține nicio funcție publică.

Postarea este o mărturisire de prietenie, nu de afaceri — și trebuie citită ca atare. Băcanu nu descrie niciun contract, niciun aranjament, nicio favoare. Descrie o relație personală veche și o admirație asumată. Dar în contextul în care firma lui atinge bani publici și la nivel central, și într-o structură a sectorului condus atâția ani de prietenul său declarat, relația încetează să fie un simplu detaliu biografic. Devine parte dintr-un tablou pe care instituțiile ar trebui să-l lămurească — nu pentru că o prietenie ar fi ilegală, fiindcă nu este, ci pentru că, atunci când apropierile personale și banii publici împart aceleași nume, transparența nu mai e o opțiune, ci o obligație.