Comisia Europeană analizează decizia prin care România trebuie să plătească despăgubiri de 42 de milioane de euro

Comisia Europeană analizează decizia prin care România trebuie să plătească despăgubiri de 42 de milioane de euro

Comisia Europeană efectuează o anchetă referitoare la o schemă de sprijinire a producției de energie electrică din surse regenerabile în România, aprobată în iulie 2011.

Schema a suferit modificări în 2013, 2014 și ulterior, fiind aprobate modificările în mai 2015 și decembrie 2016. Un grup de zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice și au beneficiat de această schemă a demarat proceduri de arbitraj împotriva României ca urmare a acestor modificări.

Companiile implicate în acest litigiu sunt: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 BV și SC LJG Green Source Energy BETA SRL.

Aceștia au solicitat despăgubiri pentru sprijinul pe care l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema. Tribunalul arbitral a decis că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei („ECT”) și, pe 20 februarie 2024, a obligat România să despăgubească investitorii cu suma de 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare.

Publicitate

România a notificat Comisia despre această hotărâre și a efectuat o plată într-un cont deschis pentru beneficiari. Comisia Europeană a exprimat o opinie preliminară conform căreia hotărârea arbitrală și punerea în aplicare a acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE („TFUE”), ceea ce este incompatibil cu piața internă.

Comisia va continua să investigheze această măsură și compatibilitatea sa cu piața internă, precum și o posibilă încălcare a tratatelor UE. Ajutoarele de stat sunt interzise, cu excepția celor aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne.

Litigiul care a dus la pronunțarea hotărârii arbitrale a fost un litigiu intra-UE. Comisia va evalua, de asemenea, dacă hotărârea și punerea în aplicare a acesteia ar putea încălca articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din TFUE, în ceea ce privește competența finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”).

Deschiderea unei investigații aprofundate permite României și altor părți interesate să își exprime observațiile. Aceasta nu afectează rezultatul investigației.

Jurisprudența CJUE a stabilit că arbitrajul intra-UE între investitori și state, bazat pe tratate bilaterale de investiții, contravine dreptului UE, conform hotărârii Achmea din 2018. O comunicare a Comisiei din același an clarifică că această situație se aplică și clauzei de arbitraj din TCE. În 2019, 22 de state membre ale UE au semnat o declarație referitoare la consecințele acestei hotărâri.

În 2021, CJUE a decis că TCE este parte integrantă a dreptului UE și că clauza de arbitraj a TCE nu poate fi aplicată în interiorul UE. În 2024, statele membre au semnat o declarație privind consecințele juridice ale hotărârii CJUE în cauza Komstroy și o înțelegere comună privind inaplicabilitatea TCE pentru procedurile de arbitraj intra-UE. Aceasta a dus la retragerea UE din TCE, cu efect din 27 iunie 2025, iar România a anunțat retragerea la 22 mai 2026, cu efect din 23 mai 2027.

Dispozițiile fiabile și transparente pentru sprijinirea producției de energie electrică din surse regenerabile sunt importante pentru a asigura încrederea investitorilor. Deși legislația UE exclude arbitrajul investițiilor intra-UE în temeiul tratatelor bilaterale de investiții sau al TCE, investitorii beneficiază totuși de protecția oferită de legislația UE.

Dacă un investitor consideră că investiția sa este afectată de o decizie a Comisiei privind ajutoarele de stat, acesta poate contesta decizia direct la Tribunalul General. Directiva privind energia regenerabilă (2018/2001) impune statelor membre să asigure că sprijinul acordat proiectelor de energie regenerabilă nu este revizuit într-un mod care afectează negativ drepturile conferite întreprinderilor.

O versiune neconfidențială a deciziei va fi disponibilă sub numărul de caz SA.113263 în registrul ajutoarelor de stat al Comisiei, după rezolvarea problemelor de confidențialitate.