Cât costă, de fapt, „salvarea” de la Fitch pentru români
România a evitat retrogradarea în categoria „junk”, Fitch menținând ratingul la BBB-, dar cu o perspectivă negativă. La Palatul Victoria s-a simțit o ușurare, iar la Cotroceni s-a discutat despre stabilitate. Totuși, întrebarea esențială rămâne: cât ne costă, de fapt, această decizie? Un rating menținut cu o perspectivă negativă nu reprezintă o victorie, ci mai degrabă o amânare. Iar în finanțe, amânările se plătesc întotdeauna cu dobândă.
Deși declarațiile oficiale sugerează că piețele financiare aprobă politica economică a Guvernului, în realitate, astfel de momente nu sunt prilejuri de sărbătoare. Nimeni nu oferă răgazuri din generozitate, iar amânările vin cu așteptări de schimbare. Dacă România nu a fost retrogradată „astăzi”, înseamnă că a primit un termen suplimentar pentru a demonstra capacitățile sale.
Pentru a înțelege mai bine, este important să ne întrebăm: cine va suporta costul acestei amânări? Va fi Guvernul cel care va plăti factura? Vor politicienii să renunțe la privilegiile lor? Vor fi reduse cheltuielile inutile și sinecurile din aparatul bugetar? Sau, ca în ultimele decenii, costul va fi transferat cetățenilor prin taxe mai mari și o putere de cumpărare în scădere?
Guvernul a interpretat anunțul Fitch ca pe o victorie, dar, în realitate, a obținut doar o amânare. În lumea financiară, amânările nu sunt niciodată gratuite. Dacă nu ai fost retrogradat, ai câteva luni pentru a demonstra că meriți încrederea acordată. Totuși, în economie, timpul este o resursă extrem de valoroasă, mai ales pentru un guvern fără un buget stabil și cu jaloane PNRR neîndeplinite.
Nicușor Dan a salutat raportul Fitch, vorbind despre „stabilitate financiară” și un „acord politic” pentru menținerea traiectoriei fiscale. De asemenea, a exprimat dorința de a trece la moneda euro. A recunoscut, totuși, că puterea de cumpărare a scăzut și că incertitudinea persistă, solicitând românilor „echilibru” în percepția asupra acestui moment.
În ciuda optimismului exprimat, Fitch a evidențiat o „îngrijorare” legată de situația politică din România, semnalând o lipsă de predictibilitate. Discuțiile despre trecerea la euro, în contextul unei inflații de peste 10% și al unui guvern interimar, par a fi necorespunzătoare.
În weekend, prețurile carburanților au crescut semnificativ, benzina standard atingând 9,41 lei/litru la Petrom și 9,47 lei/litru la OMV, iar motorina depășind 10,50 lei/litru. Aceasta nu este o scumpire izolată, ci a doua sau a treia majorare în câteva zile.
Piața furnizorilor de energie a devenit aglomerată, ceea ce poate duce la majorări de facturi. Astfel, anunțul Fitch nu trebuie interpretat ca o „salvare”, ci ca un credit condiționat cu termen de plată. Din păcate, costurile nu vor fi suportate de miniștri, ci de oamenii care plătesc facturi la energie și care observă cum le scade, lună de lună, puterea de cumpărare.
