Protestele oierilor din România în urma interdicției exporturilor de ovine
Mii de crescători de ovine au protestat joi, 30 iulie, în București, nemulțumiți de blocarea exporturilor de animale vii și de lipsa unei soluții care să le permită să își valorifice efectivele.
În ultimii doi ani, România a trecut de la statutul de cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană la interdicția de a trimite oi și capre atât către alte state membre, cât și către țările din afara blocului comunitar. Criza a început odată cu apariția pestei micilor rumegătoare și s-a agravat după ce autoritățile europene au ajuns la concluzia că virusul circulă nedetectat în țară, iar sistemul de trasabilitate nu oferă suficiente garanții.
Crescătorii afirmă că sunt prinși într-o piață internă care nu poate absorbi numărul mare de animale, având în vedere că consumul de carne de oaie în România este redus. Înaintea crizei sanitare veterinare, România asigura peste 70% din necesarul de ovine vii în anumite state din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum Iordania, Arabia Saudită sau Libia.
În primele zece luni ale anului anterior, România a încasat peste 210 milioane de euro din exportul a aproximativ un milion de ovine vii către piețele din afara Uniunii Europene. Autoritățile estimau că livrările ar fi putut ajunge la aproximativ 300 de milioane de euro în 2026.
Criza a început în 2024, cu primul focar de pestă a micilor rumegătoare semnalat într-o fermă comercială și un centru de colectare pentru export din județul Tulcea, unde se aflau aproape 50.000 de oi. O ipoteză susținea că virusul ar fi ajuns în România prin comerțul ilegal sau prin introducerea unor animale din state vecine din afara Uniunii Europene, unde boala era deja prezentă.
Ulterior, virusul s-a răspândit din Dobrogea către alte regiuni ale țării, cu perioade în care focarele păreau stinse, urmate de noi apariții. Comerțul fără documente sanitar-veterinare, transportul animalelor fără crotalii și nerespectarea condițiilor de biosecuritate ar fi favorizat răspândirea bolii. Până în 2024, au fost confirmate în România peste 60 de focare de pestă a micilor rumegătoare.
Exporturile către piața Uniunii Europene au fost interzise, însă livrările către țări terțe au continuat, cel puțin din punct de vedere juridic. Totuși, tranzacțiile au fost sistate temporar, după ce partenerii comerciali din afara spațiului comunitar au refuzat să mai cumpere animale din România din cauza situației epidemiologice.
România a reluat ulterior exporturile către piețele arabe, dar situația s-a schimbat din nou în iunie 2026, când țara a notificat Comisia Europeană cu privire la apariția unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare într-o exploatație din județul Mureș. Acesta era primul focar raportat în acest județ, considerat anterior sigur pentru crescătorii de animale din Transilvania.
Pe 15 iunie, ANSVSA a anunțat că România a reluat exporturile și a cerut Bruxelles-ului să nu introducă un embargo general, ci să permită continuarea livrărilor din zonele considerate neafectate. Însă, două zile mai târziu, pe 17 iunie, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care a interzis circulația ovinelor și caprinelor de pe întreg teritoriul României către alte state membre sau către țări terțe până la 31 decembrie 2026.
Comisia Europeană a explicat că măsura este necesară pentru protejarea sănătății animalelor din Uniunea Europeană și pentru prevenirea transmiterii bolii către alte state membre sau către țările terțe. Într-un răspuns transmis europarlamentarului român Georgiana Teodorescu, Comisia a precizat că interdicția a fost extinsă la nivelul întregii țări din cauza riscurilor ridicate de răspândire, fără a stabili originea focarului din Mureș.
„Modificarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638 a fost adoptată ca urmare a focarului din 8 iunie 2026 din județul Mureș, pentru care originea infecției nu a fost stabilită și a existat un risc ridicat de răspândire ulterioară”, a transmis Comisia Europeană.
Tánczos Barna a declarat că România pregătește un proiect de lege pentru combaterea pestei micilor rumegătoare și un nou plan care să răspundă cerințelor Comisiei Europene. Documentul ar urma să fie prezentat comisarului european pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor, Olivér Várhelyi.
„Calculăm inclusiv impactul bugetar pentru programul de reducere a riscului de transmitere și, pe termen lung, de eradicare a bolii, la pesta micilor rumegătoare. Va fi un program costisitor”, a spus Tánczos Barna.
Ministrul a recunoscut că riscul nu poate fi eliminat complet, însă România trebuie să demonstreze că poate controla mișcarea animalelor și că poate exporta în siguranță atât animale vii, cât și carne. Discuțiile inițiale cu experții veterinari europeni s-au concentrat pe un plan de vaccinare, dar Comisia Europeană a solicitat un sistem mult mai amplu, incluzând reguli stricte de identificare a animalelor și garanții privind trasabilitatea lor.
Cezar Gheorghe a declarat că protestul oierilor este rezultatul greșelilor autorităților și a lipsei de control asupra mișcării animalelor. El a afirmat că blocarea exporturilor îi lasă pe crescători fără principala modalitate de valorificare a animalelor, în condițiile unei piețe interne suprasaturate.
„Oamenii aceștia sunt condamnați în acest moment, pentru că se află într-o piață suprasaturată”, a explicat expertul. El a subliniat că o soluție ar fi vaccinarea animalelor, însă acest lucru nu va putea preveni falimentul multor crescători.
Cezar Gheorghe a avertizat că nu poate exista o decizie rapidă pentru reluarea exporturilor, având în vedere că autoritățile trebuie să dovedească capacitatea de a testa efectivele și controla mișcarea animalelor. „Este o problemă imensă pentru oamenii aceștia”, a spus el.
Expertul a adăugat că România a pierdut poziția de lider european din cauza greșelilor proprii și a menționat situații în care animale bolnave ar fi ajuns în țările de destinație.
Autoritățile analizează mai multe variante pentru reluarea exporturilor, inclusiv vaccinarea animalelor în zonele cu risc, iar un sistem de regionalizare ar trebui să fie aprobat de Comisia Europeană.
ANSVSA a anunțat că România ar putea primi gratuit 1,2 milioane de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare, în urma unui acord de principiu cu Comisia Europeană.
Fermierii au protestat în fața sediilor ANSVSA și Guvernului, cerând un plan clar pentru deblocarea pieței, nu doar despăgubiri. Tánczos Barna a subliniat că prioritatea trebuie să fie prezentarea unui plan credibil la Bruxelles.
Comisia Europeană a precizat că poate adopta măsuri excepționale de sprijin dacă România formulează o solicitare în acest sens. Cu toate acestea, Cezar Gheorghe a subliniat că despăgubirile nu vor rezolva problema imediată a crescătorilor.
