Extinderea infrastructurii educaționale din nordul Capitalei generează noi controverse în Sectorul 1. Administrația locală intenționează să introducă obligații suplimentare pentru anumite proiecte imobiliare și, în paralel, să cumpere un teren din zona Băneasa pentru construirea unei școli.
Potrivit informațiilor prezentate public, dezvoltatorii unor ansambluri rezidențiale ar urma să cedeze administrației teren sau să plătească echivalentul a cinci metri pătrați pentru fiecare locuință construită. Valoarea contribuției ar fi calculată în funcție de grila notarială și s-ar aplica în zonele în care școlile publice din apropiere nu mai au suficiente locuri.
Pentru un proiect cu 114 apartamente, suma datorată ar putea ajunge la aproximativ 200.000 de euro. Măsura este prezentată drept o soluție pentru finanțarea infrastructurii educaționale, însă criticii avertizează că aceste costuri ar putea fi incluse ulterior în prețurile apartamentelor și transferate cumpărătorilor.
Discuția apare după ani de dezvoltare imobiliară accelerată în zone în care numărul școlilor, grădinițelor, drumurilor și utilităților nu a crescut în același ritm. Contestatarii inițiativei susțin că administrația încearcă acum să corecteze lipsa de planificare printr-o contribuție financiară impusă noilor proiecte.
În același timp, Primăria Sectorului 1 solicită acordul Consiliului General al Municipiului București pentru achiziționarea unui teren situat pe strada Ștefan Holban nr. 37-41. Pe proprietatea aflată în zona Băneasa ar urma să fie construită o unitate de învățământ.
Terenul aparține companiei IMOB INVEST SRL, iar prețul de cumpărare nu este încă stabilit. Valoarea ar urma să fie determinată printr-un raport de evaluare ANEVAR și prin negocieri purtate de o comisie formată din consilieri locali.
Amplasamentul ridică însă mai multe semne de întrebare. Potrivit criticilor proiectului, zona nu ar avea o capacitate suficientă de alimentare cu energie electrică, iar realizarea școlii ar necesita și aprobarea unui plan urbanistic zonal. Aceste proceduri ar putea crește costurile și întârzia lucrările.
Au fost exprimate îngrijorări și în legătură cu accesul la viitoarea școală. Terenul nu se află în imediata apropiere a celor mai populate cartiere rezidențiale, astfel că o parte importantă a deplasărilor s-ar putea face cu mașina, cu efecte suplimentare asupra traficului de pe DN1.
În Greenfield și în cartierul ANL Henri Coandă locuiesc aproximativ 22.000 de persoane, iar proiectele de școli anunțate pentru aceste comunități nu sunt încă finalizate. Din acest motiv, criticii administrației cer clarificări privind prioritizarea investițiilor și alegerea noului amplasament.
Principalele întrebări vizează costul total al terenului și al lucrărilor, termenul de realizare, sursele de finanțare și relația dintre contribuțiile cerute dezvoltatorilor și proiectele educaționale planificate. Până la prezentarea unor date complete, cele două inițiative continuă să alimenteze dezbaterea despre modul în care Sectorul 1 gestionează dezvoltarea urbană și deficitul de locuri în școli.
