România și alte 14 state UE, declarație referitoare la cadrul financiar multianual 2028-2034
România, împreună cu alte 14 state membre ale Uniunii Europene, a semnat o declarație privind Cadrul financiar multianual 2028-2034, subliniind necesitatea unei finanțări adecvate pentru a construi o Europă mai competitivă, prosperă, puternică și sigură.
În document, se stipulează că următorul CFM ar trebui să sprijine creșterea autonomiei strategice a UE și să contribuie la consolidarea competitivității Uniunii. Țările semnatare propun creșterea alocărilor pentru statele membre în cadrul Capitolului 1, care se referă la politicile tradiționale, și solicită condiții de implementare favorabile.
„Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză”, afirmă statele semnatare, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Declarația subliniază că Cadrul financiar multianual este esențial pentru atingerea obiectivelor comune și a viziunii ambițioase pentru viitorul UE.
Următorul CFM trebuie să asigure resurse suficiente pentru politicile tradiționale, cum ar fi Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP), care sunt fundamentale pentru promovarea convergenței și a creșterii economice, dar și pentru securitatea alimentară.
Documentul mai subliniază că CFM ar trebui să sprijine tranziția climatică și digitală, securitatea și apărarea, precum și să răspundă provocărilor precum riscurile de securitate și migrația. Volumul propus de Comisie pentru CFM este considerat o bază de discuție pentru abordarea nevoilor financiare ale Uniunii.
Statele semnatare, inclusiv România, observă că în propunerea Comisiei, politicile de Coeziune, PAC și PCP sunt singurele care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a volumului noului CFM. Aceste politici sunt esențiale pentru cetățenii Uniunii și, prin urmare, se solicită o creștere a alocărilor pentru acestea.
Potrivit declarației, programarea acestor alocări ar trebui să rămână în responsabilitatea statelor membre, iar mecanismul de coordonare propus nu ar trebui să afecteze prerogativele de programare ale acestora. Este necesară menținerea regulii N+3 pentru dezangajări, precum și condiții favorabile pentru utilizarea eficientă a fondurilor UE.
De asemenea, se subliniază că Politica de Coeziune nu ar trebui să devină un instrument sistematic de criză, iar reprogramarea măsurilor existente ar trebui să rămână opțională pentru statele membre. Se solicită, în plus, o finanțare adecvată pentru toate categoriile de regiuni.
În ceea ce privește Fondul European de Competitivitate, țările semnatare recunosc importanța excelenței și necesitatea accesului eficient pentru a îmbunătăți competitivitatea în întreaga Uniune. Este esențial să se introducă măsuri specifice pentru a sprijini IMM-urile, considerându-le coloana vertebrală a economiei europene.
Se propune, de asemenea, asigurarea unor condiții mai favorabile de implementare, cum ar fi o rată de cofinanțare de 85% pentru statele cu un VNB pe cap de locuitor sub media UE-27. „Prietenii Coeziunii sunt deschiși la discutarea propunerilor privind noi resurse proprii care ar reduce presiunea asupra bugetelor statelor membre”, se menționează în declarație.
O schemă mai graduală de rambursare a Next Generation EU și noi împrumuturi comune pentru sprijinul investițiilor sunt, de asemenea, considerate opțiuni importante pentru asigurarea autonomiei strategice pe termen lung. „Obiectivul nostru comun este de a obține un buget modern, care să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre și ale regiunilor”, se finalizează declarația.
Documentul este susținut de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.
