România se apropie de finalizarea PNRR, cu 33 din 75 de jaloane îndeplinite
Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene.
Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi.
Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată.
Numai 33 dintre cele 75 de jaloane sunt considerate îndeplinite în prezent. Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte, dintre care 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții.
Situatia prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană pentru cele 42 de jaloane rămase. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă, deoarece au fost transmise numai 13 din cele 75 de documente finale de tip cover-note, iar discuțiile tehnice pentru celelalte 62 sunt încă în desfășurare.
Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii.
Ministerul Mediului, Ministerul Energiei și Ministerul Agriculturii au obligații restante importante. Ministerul Mediului trebuie să finalizeze jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă, în timp ce Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ pentru hidrogenul din surse regenerabile. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare.
Documentele justificative trebuie să fie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia Europeană va verifica dacă jaloanele și țintele au fost îndeplinite satisfăcător, având capacitatea de a suspenda sau reduce plățile în caz de probleme.
Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate cât timp există constatări nesoluționate. Verificările legate de achizițiile publice, nereguli grave, conflicte de interese și riscul de fraudă sunt obligatorii.
Un principiu important impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile adoptate nu trebuie să anuleze reformele deja considerate îndeplinite de Comisia Europeană. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri.
După Cererea de plată numărul 5, România va trebui să depună până la sfârșitul lunii septembrie Cererea numărul 6, cu o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, estimându-se că suma efectivă va fi de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi.
Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. România trebuie să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie.
În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro, din care 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi.
Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Presiunea asupra autorităților este amplificată de situația financiară a țării, iar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României.
România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției.
Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.
