Președintele Cehiei solicită NATO să reacționeze ferm la provocările Rusiei
Președintele Cehiei, Petr Pavel, a îndemnat NATO „să-și arate colții” ca răspuns la testările repetate ale determinării alianței de către Rusia pe flancul estic.
Pavel a sugerat diverse opțiuni, printre care se numără oprirea accesului Rusiei la internet, deconectarea băncilor sale de la sistemele financiare globale și doborârea avioanelor care încalcă spațiul aerian al aliaților, informează The Guardian.
General în retragere și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, Pavel are o experiență militară rar întâlnită în rândul liderilor europeni. Anii petrecuți în dialog cu Moscova în cadrul Consiliului NATO-Rusia, în prezent suspendat, l-au transformat într-o voce influentă privind viitorul alianței.
Pavel a declarat anterior pentru presa cehă: „Trump a făcut mai mult pentru a submina credibilitatea NATO în ultimele câteva săptămâni decât a reușit Vladimir Putin în mulți ani.” El a evitat întrebările privind acest comentariu, spunând că nu crede că „vreo critică directă la adresa Statelor Unite ar ajuta în acest moment.”
În schimb, s-a concentrat asupra nevoii de a determina statele membre NATO să adopte o poziție fermă față de Rusia. După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia de la Ucraina în 2014, el a spus că Moscova a învățat modul de funcționare al NATO și „a dezvoltat un stil de comportament care aproape atinge pragul Articolului 5, dar rămâne mereu puțin sub acel nivel.”
Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. Pavel a spus că liderii militari ruși râdeau uneori de blocajul decizional din cadrul alianței.
„Când i-am întrebat de ce fac aceste acțiuni provocatoare în aer, apropierea periculoasă sau survolurile deasupra navelor de război din Marea Neagră sau Marea Baltică, răspunsul lor a fost: «Pentru că putem». Exact acest tip de comportament l-am permis”, a spus el.
Un avion de vânătoare NATO a doborât săptămâna aceasta o dronă deasupra Estoniei, iar incidente similare au perturbat viața de zi cu zi în Letonia și Lituania. În majoritatea cazurilor, se crede că dronele erau aparate ucrainene care vizau Rusia, dar care au fost bruiate și redirecționate către teritoriul NATO prin război electronic.
Rusia acuză, de asemenea, statele baltice că ar colabora cu Ucraina pentru lansarea unor atacuri cu drone de pe teritoriile lor, acuzație pe care acestea o resping ferm.
Pavel a declarat: „După anexarea Crimeei, am discutat de multe ori despre posibilitatea continuării agresiunii, dar cea mai mare teamă a mea nu era o agresiune militară deschisă împotriva unei țări NATO, ci mai degrabă o provocare sub pragul Articolului 5.”
El a avertizat că, dacă unii lideri europeni „preferă întotdeauna o soluție diplomatică, chiar dacă rușii nu arată nicio disponibilitate pentru așa ceva”, NATO riscă să fie divizată și incapabilă să acționeze.
Pavel a adăugat: „Rusia, din păcate, nu înțelege limbajul amabil. Înțelege în principal limbajul forței, ideal însoțit de acțiune … dacă încălcările spațiului aerian NATO continuă, va trebui să luăm o decizie de a doborî fie un aparat fără pilot, fie unul pilotat.”
El a sugerat că alianța ar trebui să ia în considerare și măsuri „asimetrice” „care nu ucid oameni, dar sunt suficient de sensibile pentru a face Rusia să înțeleagă că aceasta nu este calea pe care ar trebui să meargă.”
„De exemplu, oprirea internetului sau a sateliților – ați văzut ce diferență a făcut Starlink pe câmpul de luptă – sau deconectarea băncilor rusești de la sistemul financiar”, a argumentat Pavel.
Reluând avertismente recente ale premierului polonez Donald Tusk, Pavel a spus că „dacă nu reacționăm la încălcările cu care ne confruntăm astăzi, atunci Rusia probabil va merge mai departe.”
Pavel a adăugat că „în doctrina lor există prevederea «escaladează pentru a dezescalada» … cred că orice le vom permite, vor încerca tot mai mult și mai departe.”
UE a vorbit ani de zile despre flota-fantomă a Rusiei, dar atunci când a acționat în cele din urmă, „dintr-o dată întreaga flotă a fost redirecționată către alte regiuni.”
Pavel a insistat că Ucraina are nevoie de „mai multă presiune și mai multă determinare din partea Statelor Unite.” Negociatorii americani ar trebui probabil să fie mai duri cu Rusia și să lege relaxarea sancțiunilor de un posibil acord de pace.
De asemenea, el a criticat incapacitatea Europei de a-și defini politica față de Rusia și modul în care ar putea arăta un eventual aranjament de securitate postbelic.
Pavel a declarat: „În schimb, așteptăm în mare parte ceea ce vine de la Washington. Și chiar și Statele Unite ar putea fi mai mulțumite dacă Europa ar fi mai activă. Dacă nu venim cu propriile noastre propuneri, atunci părem slabi sau dezorientați.”
Pavel a considerat că cel mai bun moment pentru a exercita mai multă presiune asupra Rusiei ar fi fost anul trecut, când aceasta avea dificultăți economice și militare, însă războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a ajutat Moscova prin creșterea veniturilor sale din petrol.
