Nicușor Dan pierde la CCR pe tema protecției mediului înconjurător
Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor a fost respinsă de Curtea Constituțională.
Pe 27 martie 2026, Nicușor Dan a formulat o sesizare de neconstituționalitate la CCR, contestând dispozițiile care permit finanțarea pe bază de combustibili fosili.
„Așadar, din cele de mai sus rezultă că au fost interzise la nivel european, începând cu data de 1 ianuarie 2025, stimulentele financiare acordate pentru încălzirea locuințelor cu un anumit tip de agregate (cazane independente alimentate cu combustibili fosili). Or, Ordonanța Guvernului nr. 16/2025 preia interdicția din directiva europeană de la momentul intrării sale în vigoare, respectiv 21 august 2025, și o transpune în legislația națională prin art. I, astfel: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se interzice acordarea stimulentelor financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili.”
Prin permiterea acordării, pentru încă o perioadă de doi ani, a stimulentelor financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, legiuitorul încurajează utilizarea unor tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili, cunoscute ca fiind o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră. Or, CO₂ reprezintă principalul gaz responsabil pentru intensificarea efectului de seră și pentru accelerarea schimbărilor climatice,” arăta sesizarea.
Printre argumentele prezentate de Nicușor Dan se numără: excepția nejustificată de la interdicția finanțării, care permite acordarea în continuare de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, pe o perioadă de încă doi ani.
Se menționează încălcarea Directivei UE, considerându-se că prevederile naționale modificate de Parlament contravin spiritului și literei art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1275, care vizează eliminarea treptată a subvențiilor pentru sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili pentru a atinge țintele de mediu.
Un alt punct adus în discuție este riscul de infringement, deoarece aceste excepții legislative au determinat Comisia Europeană să deschidă procedura de infringement (Cauza COM 2025/0168) împotriva României pentru transpunerea necorespunzătoare a normelor europene.
Cu toate acestea, sesizarea menționează că nu conține critici de neconstituționalitate: „Subliniem faptul că prin prezenta sesizare de neconstituționalitate nu aducem critici de neconstituționalitate și cu privire la Ordonanța Guvernului nr. 16/2025 prin care au fost transpuse în legislația internă dispozițiile art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor, ci doar cu privire la completarea adusă la Camera Deputaților, în cuprinsul legii de aprobat.”
Astfel, completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul legii aflate la promulgare nesocotește directiva europeană, prelungind cu 2 ani acordarea măsurilor financiare de sprijin. Aceasta a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, inclusiv celor prevăzute de art. 1 alin. (5), art. 147 alin. (4), art. 148 alin. (2) și (4) prin raportare la art. 35 și art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție.
Încălcarea unor norme de drept european poate face obiectul controlului de constituționalitate, conform art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea în Uniunea Europeană, prin raportare la dispozițiile art. 35 din Constituție, care consacră dreptul la un mediu sănătos și la art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție, care stabilește obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic. Aceste drepturi sunt afectate direct de completarea legislativă menționată, fiind, totodată, indirect încălcate principiile legalității și forței obligatorii a deciziilor Curții Constituționale.
Aderarea României la Uniunea Europeană a generat discuții cu privire la raportul de forță juridică dintre normele interne și cele europene, inclusiv cele cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și interpretările date acestora de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
