Grecii nu își mai pot permite vacanțe de vară, în ciuda redresării economice
Revenirea Greciei după criza economică din ultimul deceniu a fost lăudată atât de celelalte ţări din zona euro, cât şi de investitori. Însă, în spatele indicatorilor economici sănătoși se află un declin al nivelului de trai, care îi împiedică chiar și pe grecii relativ înstăriți să beneficieze de această redresare, scrie Bloomberg.
Costul vieții apasă asupra locuitorilor din întreaga Europă, agravat de creșterea recentă a prețurilor la energie și alimente din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Puține țări, însă, ies în evidență la fel de mult ca Grecia în ceea ce privește decalajul dintre performanța economiei și realitatea cu care se confruntă gospodăriile.
Economia Greciei crește mai rapid decât cea a multor state europene, bugetul său este pe surplus și se așteaptă ca până anul viitor să nu mai fie cea mai îndatorată națiune a continentului. În paralel însă, inflația este printre cele mai ridicate din regiunea euro, în timp ce salariul mediu anual de aproximativ 18.000 euro este la mai puțin de jumătate din media în UE.
Împreună cu Bulgaria, Grecia se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor și puterea de cumpărare. De asemenea, Grecia are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie sau marginalizare economică, după Bulgaria.
Având în vedere că în 2027 ar urma să aibă loc alegeri, despre care sondajele arată că ar putea să nu producă un rezultat clar, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a făcut din reducerea decalajelor dintre creșterea economică și problemele cu care se confruntă gospodăriile o prioritate absolută pentru administrația sa.
Guvernul de la Atena a implementat deja reduceri de impozite și, mai recent, mai multe pachete de măsuri pentru a reduce prețurile la energie și alimente, în urma începerii războiului din Iran. Totuși, doar 7% dintre respondenții la un sondaj publicat săptămâna trecută pe postul de televiziune Alpha TV au declarat că situația lor economică s-a îmbunătățit anul trecut.
Creșterea economică, care în prezent este una de 2% pe an, trebuie să aibă un impact asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, a declarat recent Mitsotakis. „Îmbunătățirea cifrelor macroeconomice trebuie să se traducă în beneficii și mai tangibile pentru toți”, a spus premierul grec.
Săptămâna trecută, Guvernul de la Atena a lansat un site web și o aplicație numită „Cât costă?”, unde oamenii pot compara zilnic prețurile pentru 8.700 de produse, cum ar fi alimentele. Deși datele sunt încă în curs de elaborare, Mitsotakis a declarat că consumatorii greci au acum o altă „armă” în lupta împotriva costului vieții.
Aplicația arată că multe produse sunt mai scumpe decât în țările europene mai bogate, în timp ce altele sunt mai ieftine. De exemplu, cel mai mic preț pentru un deodorant roll-on popular pentru bărbați este de 2,71 euro, cu aproape un euro mai scump decât pentru același produs în Marea Britanie, deși similar cu prețul mediu din Germania. De asemenea, este de remarcat faptul că unele produse locale, cum ar fi iaurtul, au un preț mai mare într-un supermarket grecesc.
Conform celor mai recente date disponibile, în 2024, grecii au cheltuit, în medie, 35,5% din venitul disponibil al gospodăriilor pe costurile cu locuința. În aproape o treime din gospodării, această cifră a trecut de 40%, de peste trei ori media UE.
Un motiv pentru această problemă este că au existat puține sau deloc construcții sau investiții în imobiliare după izbucnirea crizei economice din Grecia din 2010, potrivit lui Nikos Vettas, directorul general al think tank-ului Fundației pentru Cercetare Economică și Industrială. Acest lucru s-a schimbat doar în ultimii cinci ani.
„Acesta înseamnă că există un decalaj al ofertei care devine și mai intens, deoarece oferta nu s-a adaptat la schimbările demografice. Nu există o lipsă generală de locuințe în țară, dar există o lipsă de locuințe în anumite zone și cu caracteristicile și dimensiunile adecvate”, a spus Vettas.
Salariul minim în Grecia a crescut cu peste 40% din 2019, deși este încă unul de 920 de euro pe lună. Această situație scoate la lumină o schimbare a contractului social cu care se confruntă mulți europeni, acela că generația lor va trăi mai bine decât părinții lor, iar copiii lor vor trăi mai bine decât ei.
