Copiii ucraineni răpiți de Rusia, un punct esențial în negocierile de pace, SUA amenință cu sancțiuni
Senatul SUA solicită returnarea tuturor copiilor ucraineni deportați de Rusia înainte de a susține orice viitor acord de pace între Ucraina și Moscova.
Mai mulți senatori americani propun inclusiv desemnarea Rusiei ca stat sponsor al terorismului dacă nu se vor repatria peste 19.000 de copii ucraineni răpiți. În paralel, Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva rețelelor implicate în transferurile ilegale de minori.
Discuțiile pentru finalizarea conflictului dintre Rusia și Ucraina sunt de obicei centrate pe aspecte precum frontierele, artileria, sancțiunile și garanțiile de securitate. Totuși, o altă problemă devine din ce în ce mai relevantă în cadrul acestor negocieri: miile de copii ucraineni deportați de Rusia, transferați și integrați în sistemul de stat rus.
În viziunea Kievului, aceasta nu reprezintă o chestiune umanitară minoră, ci un exemplu evident al eforturilor Moscovei de a șterge viitorul Ucrainei.
O rezoluție bipartizană din Senatul SUA, condusă de senatorii Chuck Grassley și Amy Klobuchar, conferă acestui argument un suport politic considerabil. Rezoluția 236 nu este o lege obligatorie, ci o declarație formală care subliniază că Senatul SUA cere returnarea necondiționată a tuturor copiilor ucraineni răpiți înainte de a susține orice viitor acord de pace.
Documentul condamnă răpirea, transferul forțat și deportarea ilegală a copiilor ucraineni de către Rusia. Potrivit datelor ucrainene, până la 16 aprilie 2025, au fost confirmate cel puțin 19.546 de cazuri de deportări ilegale și transferuri forțate, în timp ce doar 1.274 de copii fuseseră returnați.
Inițiativa a câștigat atenția după ce senatorul democrat Gary Peters s-a alăturat lui Grassley, intensificând presiunea bipartizană de la Washington pentru ca returnarea copiilor să fie o prioritate în orice acord.
Congresul încearcă să ofere „forță juridică” acestei inițiative. Rezoluția 236 nu impune acțiuni din partea Casei Albe, însă parlamentarii americani leagă mesajul de proiecte legislative obligatorii care transformă returnarea copiilor răpiți dintr-o cerință morală într-un instrument de presiune juridică și financiară.
Una dintre direcțiile principale este Legea pentru recuperarea și responsabilizarea copiilor ucraineni răpiți, susținută de Klobuchar și Grassley. Aceasta a fost adoptată de Senat ca parte a Legii de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 2026 și a fost trimisă pe biroul președintelui. Scopul este de a susține eforturile de investigare și localizare a copiilor răpiți, precum și de a asista la reabilitarea și reintegrarea acestora.
O variantă a acestei măsuri din Camera Reprezentanților, susținută de Greg Landsman, a fost inclusă în Legea de autorizare a apărării naționale semnată de Donald Trump, reînființând un program al Departamentului de Stat destinat oferirii de asistență tehnică și instruire Ucrainei pentru localizarea copiilor răpiți.
O a doua direcție este reprezentată de un proiect legislativ introdus de senatorul republican Lindsey Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal, împreună cu republicana Katie Britt și Amy Klobuchar, care ar desemna Rusia ca stat sponsor al terorismului dacă nu returnează copiii răpiți.
Acest proiect ar obliga secretarul de stat al SUA să certifice, la 60 de zile după adoptare, că minorii au fost reuniți în siguranță cu familiile sau tutorii lor și că procesul de reintegrare este în curs de desfășurare. În cazul în care secretarul de stat nu ar putea confirma acest lucru, Rusia ar fi oficial desemnată ca stat sponsor al terorismului conform legislației americane.
În luna octombrie, Comisia pentru relații externe a Senatului a aprobat măsura în unanimitate. Graham a declarat că o astfel de desemnare ar avea efecte devastatoare asupra economiei Rusiei și ar reprezenta o consecință necesară dacă copiii nu sunt returnați.
Aceste măsuri demonstrează cum Congresul american caută să depășească nivelul condamnărilor simbolice. Rezoluția Senatului stabilește o linie politică clară: niciun acord de pace nu ar trebui finalizat cât timp copiii ucraineni se află în mâinile Rusiei. Proiectele legislative obligatorii încearcă să coreleze această cerință cu fonduri, mecanisme de aplicare și sancțiuni.
Deportarea copiilor ucraineni de către Rusia nu constă doar în relocarea unor civili. Autoritățile ucrainene și anchetatorii internaționali afirmă că mulți copii au primit documente rusești, au fost plasați în instituții din Rusia, supuși propagandei și separați de limba, familiile și identitatea lor națională.
Curtea Penală Internațională a emis în martie 2023 mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului din Rusia, pentru deportarea și transferul ilegal al copiilor ucraineni din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Rusia respinge aceste acuzații.
Recent, Duma de Stat a Rusiei a votat numirea deputatei Yana Lantratova în funcția de nou comisar federal pentru drepturile omului, decizie care a provocat indignare internațională, având în vedere că serviciile de informații ucrainene o acuză de orchestrarea răpirii forțate și adopției ilegale a copiilor ucraineni în 2022.
Rezoluția Senatului SUA consideră răpirile ca o tentativă de a șterge națiunea și identitatea ucraineană. Documentul menționează și modificările aduse legislației ruse privind adopțiile, despre care Ucraina și partenerii săi susțin că au fost concepute pentru a accelera integrarea copiilor ucraineni în societatea rusă.
Problema repatrierii a depășit stadiul unei simple cereri umanitare, devenind un test pentru a determina dacă un viitor acord de pace poate fi considerat just.
Pe fundalul acțiunilor Washingtonului, Europa își coordonează ofensiva diplomatică împotriva Rusiei. La 11 mai, Uniunea Europeană, Ucraina și Canada au co-organizat la Bruxelles o reuniune a Coaliției Internaționale pentru Returnarea Copiilor Ucraineni, reunind parteneri internaționali pentru coordonarea eforturilor de identificare, returnare și reintegrare a minorilor luați de Rusia.
Coaliția, lansată în 2024 la Kiev, este coprezidată de Ucraina și Canada, iar UE a devenit membru cu drepturi depline în 2025. De asemenea, UE a impus noi sancțiuni împotriva a 16 persoane și șapte entități acuzate de implicare în deportarea ilegală a copiilor ucraineni, inclusiv înghețarea activelor și interdicții de călătorie.
Copiii răpiți de Rusia devin o „linie roșie” în negocierile de pace. Poziția transatlantică este clară: niciun acord care lasă copiii ucraineni răpiți în Rusia nu poate fi considerat un acord de pace. Un astfel de acord ar legitima una dintre cele mai grave crime ale războiului.
Aspectele legate de securitate pot fi negociate, sancțiunile pot fi ajustate
