Controversa privind finanțarea ONG-urilor și necesitatea publicării identității donatorilor
Un proiect de lege, inițiat de AUR și SOS România, susținut de PSD, a trecut recent de Senat, obligând organizațiile neguvernamentale (ONG) să publice anual datele donatorilor care contribuie cu sume mai mari de 5.000 de lei.
Inițiatorii acestui proiect susțin că măsura este necesară pentru a asigura transparența în activitatea ONG-urilor. Totuși, reprezentanții societății civile și instituțiile de avizare s-au declarat împotriva acestei inițiative legislative. Proiectul impune ca asociațiile, fundațiile și federațiile să depună anual o declarație cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare, specificând identitatea donatorilor pentru sumele menționate.
În cazul nerespectării acestor cerințe, ONG-urile se pot confrunta cu suspendarea activității, iar după un an, pot fi dizolvate. Proiectul a fost adoptat de Senat pe 18 mai, cu 75 de voturi pentru, 32 împotrivă și 4 abțineri și urmează să fie discutat în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Criticii inițiativei, care includ reprezentanți ai societății civile, consideră că obligația de a publica identitatea donatorilor este disproporționată și ar putea afecta libertatea de asociere. O scrisoare semnată de peste 430 de organizații atrage atenția asupra posibilelor efecte negative asupra finanțării ONG-urilor.
Inițiatorii proiectului afirmă că ONG-urile sunt adesea utilizate în scopuri ilicite de către cei care le controlează, fără a oferi dovezi concrete. Ei argumentează că lipsa transparenței poate crea vulnerabilități pentru România și Uniunea Europeană. De asemenea, Sorin Grindeanu a exprimat susținerea pentru proiect, afirmând că „nu are nimeni, dacă e un om corect, ce să ascundă” în legătură cu donațiile.
Reprezentanții ONG-urilor subliniază că publicarea identității donatorilor ar putea descuraja contribuțiile financiare, afectând astfel capacitatea de a oferi servicii esențiale. Organizația Salvați Copiii a subliniat că acest lucru ar putea descuraja susținerea financiară din partea persoanelor care ar dori să ajute organizații cu activitate sensibilă din punct de vedere politic sau social.
Critica la adresa proiectului a fost întărită de avizele negative emise de Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului din Senat și Consiliul Legislativ. Aceste instituții au subliniat că statul are deja instrumente legale pentru a verifica activitățile ONG-urilor și că noua reglementare ar putea încălca drepturile constituționale și legislația europeană.
Consiliul Economic și Social a argumentat că ONG-urile au deja obligații de raportare și că cerințele suplimentare de publicare ar putea genera o sarcină administrativă semnificativă. Totodată, se menționează că aceste organizații sunt deja supuse unor măsuri de transparență, inclusiv raportarea bilanțurilor la Ministerul Finanțelor și controlul Curții de Conturi.
În concluzie, propunerea de a publica identitatea donatorilor a stârnit o intensă dezbatere în rândul societății civile, iar viitorul acestei inițiative legislative rămâne incert pe măsură ce va fi analizată de Camera Deputaților.
Băi, iar ne luăm țeapă cu legile astea! 🤦♂️ Sigur că acum trebuie să știm cine dă bani la ONG-uri, dar ce facem cu corupția asta endemică? Hai să fim serioși, totul e o glumă pe fundalul unei țări care se vrea civilizată.
Sincer acum, mi se pare un pas bun să avem mai multă transparență în finanțarea ONG-urilor. Poate că așa vom reuși să îmbunătățim ceva în sistem! Eu încă sper că lucrurile pot evolua spre bine. 😊.