Comisia Europeană solicită României reforme în justiție și combaterea corupției pentru 2026
Comisia Europeană a publicat vineri Raportul privind statul de drept pe 2026, în care subliniază progresele României în anumite aspecte ale justiției, dar evidențiază și probleme persistente legate de independența sistemului judiciar, combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ.
Executivul european formulează șapte recomandări pentru România, inclusiv privind consolidarea independenței procurorilor, eficientizarea luptei anticorupție și limitarea utilizării ordonanțelor de urgență. Comisia observă că analiza anumitor aspecte ale funcționării sistemului judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Raportul menționează că, deși au fost efectuate mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt, nu au fost adoptate măsuri care să întărească garanțiile privind independența acestora sau să reglementeze organizarea și funcționarea poliției judiciare. De asemenea, unii magistrați continuă să se confrunte cu presiuni din interiorul sistemului, fiind semnalate cazuri în care judecători au fost recuzați pentru că intenționau să se adreseze instanțelor europene.
Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, având în vedere măsurile luate pentru a reduce deficitul de personal, însă lipsa de judecători și grefieri afectează în continuare activitatea instanțelor. Deși sistemul de asistență judiciară a fost îmbunătățit, rămâne subfinanțat, iar digitalizarea justiției este o prioritate pentru Guvern.
Raportul notează o îmbunătățire a eficienței instanțelor, care soluționează mai rapid dosarele civile, comerciale și administrative, și rezolvă un număr mai mare de cauze comparativ cu anii anteriori. În domeniul anticorupției, Comisia menționează finalizarea evaluării Strategiei naționale anticorupție 2021-2025, iar noua strategie pentru perioada 2026-2030 este în curs de elaborare.
Bilanțul urmăririi penale pentru cazurile de mică și mare corupție a rămas similar cu cel din anul precedent, dar instanțele au continuat să dispună încetarea unor procese și anularea unor condamnări, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor ÎCCJ referitoare la prescripția răspunderii penale.
Au fost adoptate noi reguli pentru a combate practica „ușilor turnante”, care impun restricții în perioada înainte și după ocuparea funcțiilor publice, și un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, ce interzice primirea cadourilor, este în curs de implementare. O propunere legislativă referitoare la declarațiile de avere, formulată de Agenția Națională de Integritate, se află în dezbatere, iar pentru parlamentari au fost introduse reguli privind activitățile de lobby. De asemenea, ANI dezvoltă un sistem informatic destinat avertizorilor de integritate.
Comisia Europeană constată, în ceea ce privește mass-media, că autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului funcționează cu resurse umane insuficiente, iar procesul de digitalizare progresează lent. Actorii din sector nu au ajuns la un consens privind autoreglementarea, iar reforma care vizează consolidarea independenței conducerii televiziunii și radioului public este încă într-o fază incipientă.
Transparența proprietății mass-media rămâne limitată, iar problemele legate de accesul la informații persistă. Noul Cod al audiovizualului a îmbunătățit marcarea conținutului sponsorizat de partide și autorități, dar anumite practici continuă să ridice semne de întrebare. Comisia menționează, de asemenea, că este în pregătire o lege anti-SLAPP, în contextul unor noi cazuri de amenințări și hărțuire a jurnaliștilor.
În ceea ce privește guvernanța și dialogul public, raportul indică faptul că Guvernul a utilizat mai puține ordonanțe de urgență în 2025 comparativ cu 2024 și a făcut progrese în îmbunătățirea consultărilor publice, deși acestea rămân adesea formale. Totuși, modificările frecvente ale legislației și numărul mare de proiecte aflate în Parlament afectează predictibilitatea legislativă, considerată o problemă majoră de mediul de afaceri și organizațiile societății civile.
Comisia Europeană subliniază că nu au fost înregistrate progrese în acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului, iar acțiunile prevăzute în Strategia pentru o guvernare deschisă 2025-2030 nu au fost încă implementate. Organizațiile societății civile reclamă restrângerea spațiului civic și intensificarea presiunilor asupra activității lor.
Printre recomandările adresate României, Comisia solicită continuarea evaluării aplicării legilor justiției, îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar, consolidarea independenței procurorilor de rang înalt și organizarea poliției judiciare, eficientizarea cercetării și urmăririi penale în cazurile de corupție, finalizarea reformei privind declarațiile de avere, limitarea utilizării ordonanțelor de urgență și asigurarea unor consultări publice efective, precum și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
Raportul privind statul de drept pe 2026 analizează evoluțiile din toate statele membre ale Uniunii Europene în domenii precum sistemul judiciar, combaterea corupției, libertatea și pluralismul mass-media, precum și funcționarea instituțiilor democratice. Comisia a formulat în acest an 57 de recomandări pentru statele membre, dintre care șapte vizează România, apreciind că recomandarea din anul anterior privind introducerea unor reguli de lobby pentru deputați și senatori a fost îndeplinită integral.
