Comisia Europeană solicită României reforme fiscale și îmbunătățirea colectării taxelor

Comisia Europeană cere României reforme fiscale și îmbunătățirea colectării taxelor

Comisia Europeană arată, în concluziile pachetului din Semestrul European 2026, că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special din cauza deficitelor bugetare și de cont curent ridicate și a deteriorării competitivității costurilor.

În același timp, executivul european confirmă că procedura de deficit excesiv pentru România este suspendată, în urma evaluării progreselor privind acțiunile corective. În acest context marcat de incertitudine geopolitică, Bruxelles-ul recomandă statelor membre, inclusiv României, să își consolideze competitivitatea, reziliența economică și sustenabilitatea fiscală, cu accent pe reducerea dezechilibrelor și creșterea eficienței cheltuielilor publice.

Comisia Europeană solicită României continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale.

Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează măsura în care România a pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025. Pe baza analizei și a principalelor provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărei țări îi oferă fiecărui stat membru orientări adaptate.

Publicitate

Pachetul de primăvară invită statele membre să ia măsuri de politică pentru a consolida competitivitatea UE. În acest scop, României îi sunt recomandate următoarele: să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv.

De asemenea, Comisia sugerează consolidarea cheltuielilor pentru apărare, având în vedere provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. România trebuie să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare.

Se recomandă continuarea acțiunilor decisive pentru protejarea sustenabilității finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice.

Este esențial ca România să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit. De asemenea, trebuie asigurată continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

România trebuie să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune, să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare.

Comisia Europeană subliniază importanța îmbunătățirii calității și eficienței administrației publice, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional. Se recomandă și consolidarea punerii în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat, facilitarea investițiilor în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur.

România trebuie să continue decarbonizarea sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică.

Comisia invită, de asemenea, la creșterea participării pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie, abordarea deficitului de competențe, precum și reducerea riscurilor de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficienței acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE. Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare.

Comisia a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte.

Comisia Europeană a suspendat procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România, pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a acțiunilor eficace. În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile pentru apărare.

În cadrul plafonului existent pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare, un plafon anual specific va fi aplicat pentru măsurile de reziliență energetică, asigurându-se că toate garanțiile de sustenabilitate fiscală rămân integral în vigoare.

Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate. Comisia Europeană spune că așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European în ceea ce privește conținutul acestui pachet și fiecare etapă ulterioară a ciclului de coordonare economică al semestrului european.

Semestrul european este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE. În cursul semestrului european, statele membre ale UE își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. Prin realizarea unei coordonări economice și sociale mai strânse, semestrul european urmărește să asigure o creștere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide în întreaga UE.