Analiză: Consecințele războiului asupra economiei Israelului, costuri estimate la 120 de miliarde de euro
Benjamin Netanyahu dorește să transforme Israelul într-o „super-Spartă” a Orientului Mijlociu, dar costurile ridicate ale războiului afectează bugetul apărării, ceea ce generează temeri legate de posibile reduceri în educație și sănătate, conform AFP.
Costul conflictului inițiat pe 7 octombrie 2023, ca urmare a atacului mișcării islamiste palestiniene asupra Israelului din Gaza, a ajuns la 405 miliarde de shekeli (aproape 120 de miliarde de euro) la sfârșitul lunii aprilie, conform declarațiilor guvernatorului Băncii Centrale Israeliene, Amir Yaron. „Este o cifră uriașă, peste 17% din PIB”, a declarat el în cadrul unui simpozion economic desfășurat la Herzliya, lângă Tel Aviv.
Campania militară împotriva Iranului, începută după atacul americano-israelian din 28 februarie asupra Teheranului, a adăugat un cost suplimentar de 35 de miliarde de shekeli (10,5 miliarde de euro) pentru stat, până la încheierea armistițiului pe 8 aprilie, conform estimărilor Ministerului Finanțelor. La finele lunii martie, Guvernul a subliniat că bugetul Ministerului Apărării s-a dublat semnificativ de la 7 octombrie.
Pentru a sprijini efortul de război, Israelul a contractat împrumuturi considerabile pe piețele internaționale în 2024 și 2025, astfel încât datoria publică a ajuns să depășească 69% din PIB, în comparație cu 60% anterior războiului, conform Trezoreriei. A crescut și nivelul impozitelor și contribuțiilor sociale. Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea din Ierusalim, a declarat pentru AFP că israelienii „plătesc de două ori” pentru război.
Astfel, prima modalitate se referă la scăderea cheltuielilor sociale și reducerea investițiilor în serviciile publice, ca urmare a mai multor tăieri bugetare succesive, în timp ce „noi (…) suntem pe cale să creștem datoria”. Klor a subliniat că „educația va avea de suferit, calitatea infrastructurii va scădea, la fel și performanța sistemului de sănătate”. Al doilea cost este legat de mobilizarea continuă a zeci de mii de rezerviști de la atacul Hamas, ceea ce afectează producția prin absența angajaților de la locul de muncă.
Un sondaj realizat de Institutul Israelian pentru Democrație (IDI) arată că 31% dintre respondenți au suferit o scădere a salariului sau a veniturilor începând cu 7 octombrie, fenomen care afectează în special lucrătorii independenți și persoanele cu venituri mici. Totuși, economia israeliană a reușit să depășească rapid șocul generat de război, PIB-ul revenind în 2024 la nivelul din 2022 și continuând să crească într-un ritm remarcabil (n.r. +2,9% în 2025, cu o accelerare preconizată pentru 2026).
La simpozionul de la Herzliya, Tamar Levi-Boneh, codirectoare a departamentului de buget, a atras atenția asupra unei „economii a traumatismului”, unde șocul din 7 octombrie și sentimentul de eșec resimțit de armată determină solicitarea constantă de fonduri suplimentare pentru asigurarea securității. „Aparatul de securitate trebuie să învețe să-și satisfacă nevoile într-un mod care să nu afecteze nivelul de trai și să-și asume partea sa de responsabilitate”, a afirmat ea.
Netanyahu susține o abordare diferită, afirmând în septembrie că Israelul nu are altă opțiune decât să devină o „super-Spartă”, un oraș antic grecesc dedicat războiului. Divergențele sale cu președintele american Donald Trump au ieșit la iveală referitor la campania militară pe care Israelul o desfășoară în Liban împotriva Hezbollahului, dar și în privința modalităților de a încheia conflictul cu Iranul, liderul israelian promovând o viziune autarhică care ar reduce dependența de asistența militară americană.
La începutul lunii mai, Netanyahu și-a reconfirmat intenția de a investi 350 de miliarde de shekeli (peste 100 de miliarde de euro) în următorul deceniu în industria națională de apărare pentru a asigura o „superioritate aeriană copleșitoare”. Esteban Klor a avertizat că „bugetul apărării ar putea depăși pragul de 10% din PIB” și a cerut o revenire rapidă la un nivel „mai rezonabil”. Israelul se află printre țările dezvoltate cu cele mai mari inegalități, iar războiul nu face decât să agraveze această situație. Conform ultimului studiu disponibil al Sistemului de Securitate Socială din Israel, proporția copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 27,6% la 28% între 2023 și 2024.
