Africa și recrutarea de către Rusia: perspectiva prizonierilor de război
Africani recrutați de Rusia și capturați de Ucraina: „Vrem să ne întoarcem acasă”
Un prizonier de război din Republica Democratică Congo, cunoscut sub numele de Avatar, a declarat că nu dorește să se întoarcă acasă. Capturat în timp ce lupta pentru Rusia în Ucraina, el afirmă că viitorul său este legat de Rusia și speră să fie inclus într-un schimb de prizonieri care să-l aducă înapoi în armata rusă. „Am familie în Rusia, de ce aș vrea să mă întorc în Congo?”, a spus Avatar. „Ucraina crede pur și simplu că ne vom întoarce la război.”
Pentru autoritățile de la Kiev, cazuri precum al lui Avatar ilustrează argumentele geopolitice pe care Ucraina le promovează în Africa: Moscova ar atrage cetățeni africani în războiul său, folosindu-i ca forță de muncă sacrificabilă. „[Rușii] spun minciuni despre acest război — noi spunem adevărul”, a afirmat Olexander Scherba, ambasadorul Ucrainei în Africa de Sud. „Ei vor ca sângele vărsat în acest război să fie mai mult african și mai puțin rus. Noi le spunem africanilor să nu permită Rusiei să-i folosească ca pe niște carne de tocat.”
Cuvintele prizonierilor complică acest mesaj. În interviuri realizate într-un centru de detenție din Ucraina, mai mulți prizonieri africani au respins afirmațiile autorităților ucrainene conform cărora ar fi fost induși în eroare pentru a lupta. Aceștia au declarat că au semnat conștient contracte cu armata rusă și doresc să se întoarcă în Rusia, nu în Africa. „Unii dintre noi suntem aici de doi ani sau mai mult”, a spus un prizonier egiptean cunoscut sub numele de Cairo. „Ucraina ne cataloghează drept cetățeni ai unor țări africane, iar noi credem că asta se întâmplă pentru că nu vor să ne lase să ne întoarcem în Rusia. Și toți vrem să ne întoarcem.”
Cazurile lor au devenit un front vizibil al unei lupte mai ample între Rusia și Ucraina pentru influență în Africa, unde Moscova are o tradiție diplomatică mai adâncă, cu o rețea extinsă de ambasade și popularitate acumulată din perioada sovietică. Ucraina susține că Rusia a recrutat aproape 3.000 de cetățeni din 36 de țări africane de la începutul invaziei, adesea prin promisiuni false de angajare. Interviurile, efectuate în prezența unui oficial ucrainean care a asistat fără a interveni, au evidențiat dificultățile de a susține această teză: mulți dintre bărbații aflați în custodie insistă că știau la ce se angajau. „Nu e adevărat că africanii au fost păcăliți să se înroleze în armata rusă”, a spus Avatar. „Îți explică despre ce e vorba când semnezi contractul. E doar un loc de muncă.”
În întreaga Africă, prizonierii au devenit parte a dezbaterii referitoare la recrutarea de către Rusia: dacă aceasta atrage luptători dispuși să se alăture cu contracte atractive sau dacă profită de bărbați vulnerabili cu promisiuni false. Mulți au fost uciși, iar sute se află acum în captivitate, în centre de detenție din toată Ucraina.
„Observăm o tendință extrem de periculoasă a Rusiei de a recruta cetățeni din numeroase țări africane în armata Kremlinului”, a declarat Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, la începutul acestui an. „Acest lucru a determinat multe guverne să ne solicite ajutorul pentru a-și recupera cetățenii.” Anthony Kimani Ichung’wah a afirmat, într-un discurs din februarie în fața parlamentului kenyan, că peste 1.000 de kenieni au fost recrutați de agenți ruși. „Ancheta a stabilit existența unei rețele transnaționale organizate de trafic de persoane care recrutează cetățeni kenieni sub pretexte false și îi trimite în zone de conflict activ din Rusia”, a afirmat el.
Însă, când Politico i-a întrebat pe prizonierii de război de ce au dorit să se înroleze, răspunsul a fost același: banii. „E doar o chestiune de afaceri”, a spus Avatar. Rusia oferă un bonus unic la semnarea contractului de aproximativ 13.000 de dolari pentru recruții africani și un salariu lunar de cel puțin 2.000 de dolari — o sumă considerabilă în majoritatea țărilor din Africa subsahariană.
Lupta pentru recrutare este doar un aspect al campaniei mai ample a Kievului de a contracara influența Kremlinului în Africa. În trecut, Ucraina avea doar 10 ambasade pe continent, o situație care limita semnificativ capacitatea sa de a-și promova viziunea și interesele. În prezent, aceasta dispune de 18 ambasade, dar Rusia își extinde și ea prezența, având acum 49.
Până la invazia rusă din 2022, Ucraina nu acordase prioritate relațiilor cu Africa. „Apoi a avut loc invazia pe scară largă și, dintr-o dată, toată lumea și-a dat seama că acest continent imens, orientat spre viitor, nu înțelegea în mare parte povestea Ucrainei pentru că nu o auzise”, a declarat Scherba. „Și că, în multe cazuri, acesta era un teren propice pentru propaganda rusă.” Până în prezent, Ucraina a pierdut teren în această luptă. În 2022, singura țară africană care a votat împotriva unei rezoluții a ONU care condamna invazia Rusiei a fost Eritreea. Anul acesta, șase țări africane s-au opus unei măsuri susținute de Ucraina care condamnă invazia Rusiei.
„Rusia a creat imaginea Ucrainei ca fiind un stat neonazist condus de rasiști și susținători ai apartheidului”, a declarat un oficial al serviciului de informații externe al Ucrainei. „Moscova difuzează aceste mesaje prin canalele sale de propagandă, în universități și prin intermediul asociațiilor loiale regimului.” Un cetățean ghanez în vârstă de 55 de ani, care a dorit să fie identificat doar prin indicativul său de apel, Future, speră că Rusia și Ucraina vor ajunge, în cele din urmă, la un acord privind schimbul prizonierilor internaționali care luptă pentru ambele părți ale conflictului. „Dacă Ucraina vrea cu adevărat să fie prietenă cu Africa, ar trebui să ne elibereze, în schimbul altor soldați străini care luptă pentru Kiev”, a spus Future în timp ce deținuții făceau o pauză de țigară după prânz.
