Peste 170 de cazuri de fraudă bancară, anunțate de CSALB
Peste 170 de cereri legate de fraude comise prin canale bancare au fost înregistrate în acest an la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
Victimele s-au confruntat de multe ori cu credite contractate pe numele lor sau cu împrumuturi pe care, sub diverse pretexte, le-au transferat ulterior infractorilor. Pagubele se ridică la zeci de mii de euro.
Solicitările depuse descriu în majoritate cazuri în care consumatorii înșelați au ajuns să aibă datorii la bănci, după ce infractorii informatici au obținut împrumuturi în numele lor. De cele mai multe ori, consumatorii au oferit acces unor necunoscuți la parole, informații confidențiale și chiar la telefoanele sau aplicațiile lor de internet banking.
În plus, există situații analizate de CSALB în care consumatorii au contractat ei înșiși creditele, pe care apoi le-au virat în conturi necunoscute, în încercarea de a cumpăra criptoactive, acțiuni sau pentru a acoperi alte presupuse fraude sau datorii.
Cererile de negociere cu băncile ilustrează mecanisme complexe de înșelăciune, iar pagubele pot atinge până la 20.000 de euro, în cazurile analizate de CSALB. Din păcate, majoritatea băncilor refuză aceste cereri de conciliere, motivând că situațiile sunt în atenția Poliției și că infractorii nu au atacat sistemele de securitate ale băncilor, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor acestora.
Alexandru Păunescu atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător care afectează tot mai mulți consumatori de produse și servicii financiare. „Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. «Creditele false» provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de home banking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri.”
Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii își manipulează emoțional victimele, prezentându-se ca fiind „de la bancă”, „de la Poliție” sau „de la BNR”. La CSALB au fost raportate cazuri în care infractorii au exercitat presiune psihologică asupra consumatorilor pentru a-i determina să contracteze credite, transferând ulterior banii în conturi controlate de aceștia.
O altă formă de fraudă implică specularea dorinței consumatorilor de a câștiga rapid bani, prin cumpărarea de acțiuni sau criptoactive. Utilizând aplicații de control de la distanță, infractorii pot fura economii acumulate în ani de zile sau pot solicita împrumuturi în numele celor înșelați.
CSALB recomandă consumatorilor să verifice cu atenție autenticitatea apelurilor sau mesajelor primite, care cer adesea realizarea unor operațiuni financiare de urgență. Este important să fie atenți la solicitările de identificare video, deoarece aceste înregistrări pot fi folosite ulterior prin tehnici deepfake pentru autentificarea în aplicațiile de banking.
Instituția subliniază că băncile nu solicită niciodată date de acces (user, parolă), coduri de autorizare (PIN, CVV), indiferent de canalul de comunicare. Consumatorii sunt sfătuiți să evite accesarea linkurilor primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau mesaje pe rețelele sociale care par a fi de la bancă, mai ales în cazul în care se cere acțiune rapidă sau furnizarea de date personale sau bancare.
De asemenea, este important să nu descărcați aplicații la solicitarea altor persoane și să nu urmați instrucțiuni primite telefonic care semnalează situații urgente. Verificarea periodică a tranzacțiilor și soldurilor conturilor, activarea notificărilor pentru depistarea activităților suspecte, securizarea telefonului și aplicațiilor prin parole sunt măsuri esențiale pe care consumatorii trebuie să le adopte.
