România, în ultimele două săptămâni pentru a accesa 7,57 miliarde de euro din PNRR
România are la dispoziție două săptămâni pentru a finaliza investițiile și reformele prevăzute în PNRR, înainte de termenul limită de 31 august.
Dintr-un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro, aproximativ 7,57 miliarde de euro rămân disponibile pentru a fi încasate, în timp ce circa 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate.
Datele provin dintr-un bilanț realizat de Monitor PNRR, o platformă a departamentului de politici publice al USR, coordonată de Cristian Ghinea. În paralel cu proiectele care trebuie finalizate, Guvernul și Parlamentul trebuie să finalizeze reformele restante pentru a asigura plățile europene.
Până acum, România a încasat aproximativ 13 miliarde de euro din PNRR, dintr-un buget total de 20,1 miliarde de euro. Suma teoretic disponibilă pentru atragere este de aproximativ 7,57 miliarde de euro.
În cazul celor 4.500 de investiții care nu sunt recepționate, simpla finalizare fizică a lucrărilor nu este suficientă. Până la termenul-limită trebuie parcurs și circuitul administrativ, care include întocmirea procesului-verbal de recepție, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației finale în platforma electronică.
Printre proiectele aflate în derulare se numără investiții gestionate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și autoritățile locale, incluzând școli, cabinete medicale, dispensare, lucrări de eficientizare energetică și proiecte de infrastructură urbană.
PNRR a suferit pierderi de 9 miliarde de euro față de forma inițială. România ajunge la finalul PNRR după mai multe renegocieri cu Comisia Europeană. În iulie 2026, componenta de împrumuturi a fost redusă cu 1,3 miliarde de euro, iar bugetul total al Planului a ajuns la 20,1 miliarde de euro.
Față de forma inițială din 2021, bugetul a scăzut cu aproximativ 9 miliarde de euro. Componenta de împrumuturi a fost diminuată de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro.
În urma renegocierilor, au fost eliminate definitiv șase obiective, trei jaloane și trei ținte, inclusiv jalonul M237, care vizează sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, și M511, referitor la concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile.
Au fost excluse și țintele T138, privind 200 MW de capacități fotovoltaice, T271, referitoare la adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, și T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.
România a depus pe 14 august Cererea de Plată nr. 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, care acoperă 75 de ținte și jaloane – 21 de reforme și 54 de investiții. Cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi și 433 de milioane de euro împrumuturi.
După procesarea acesteia, absorbția pe componenta de granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.
Un element esențial în negocierile cu Bruxelles-ul a fost jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacități pe cărbune. Un amendament parlamentar care condiționa închiderea grupurilor energetice de punerea în funcțiune a unor capacități similare a fost considerat de Comisia Europeană un risc de „reversibilitate”, iar penalitatea stabilită inițial era de 770 de milioane de euro.
Guvernul a invocat necesitatea menținerii securității alimentării cu energie în timpul iernii și faptul că 25% din jalon fusese deja realizat, având în vedere existența a 3.000 MW de capacități regenerabile. După negocieri, coeficientul de penalizare a fost redus de zece ori, de la 5 la 0,5.
Pentru proiectele aproape finalizate, Legea nr. 141/2026 a introdus mecanismul recepției parțiale excepționale. Aceasta permite recepționarea părții esențiale a unei investiții, cu condiția ca lucrările auxiliare rămase să reprezinte cel mult 5% din valoarea contractului.
Lucrările rămase trebuie să fie finalizate în maximum 120 de zile. Intervențiile care afectează rezistența, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică nu pot fi incluse în această categorie.
Lista investițiilor aflate pe ultima sută de metri acoperă mai multe domenii. În infrastructura feroviară sunt incluse lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri, precum și proiecte de modernizare pe ruta Arad-Timișoara-Caransebeș și pe tronsonul Cluj-Episcopia Bihor, în valoare de 718,01 milioane de euro.
În componenta de material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate. În infrastructura rutieră sunt vizate sectoarele Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani ale Autostrăzii A7, cu o lungime totală de 95,9 kilometri.
În domeniul sănătății, lista include Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, precum și două pavilioane noi de politraumă la Craiova și Sibiu.
Se prevăd, de asemenea, 200 de ambulanțe noi de tip C și investiții în terapia intensivă neonatală și paturi pentru pacienții critici, care vizează 25 de unități și 65 de paturi.
În educație sunt incluse 110 creșe construite și complet dotate, dintre care 80 finanțate prin granturi și 30 prin împrumuturi.
În sectorul energiei, obiectivul este reprezentat de 950 MW de noi capacități eoliene și solare racordate la rețea. În domeniul apei sunt prevăzuți 288 de kilometri de rețele de distribuție și 975 de kilometri de rețele de canalizare, iar componenta de mediu vizează 18.000 de hectare de suprafețe noi împădurite și 130.000 de metri pătrați de păduri urbane.
Monitor PNRR a prezentat trei scenarii pentru finalul programului, în funcție de numărul proiectelor recepționate și de reformele finalizate de România. În scenariul optimist, reformele legislative sunt adoptate rapid, iar pierderile se mențin în limitele zecilor de milioane de euro, în principal din cauza unor dotări sau investiții locale de dimensiuni reduse care nu sunt închise la timp.
În scenariul moderat, România ar putea pierde între 1 și 2 miliarde de euro, în cazul în care o reformă politică importantă, precum Legea salarizării unitare, nu este realizată, concomitent cu nefinalizarea unor proiecte de infrastructură.
Cel mai sever scenariu pre
