Diana Buzoianu: Bugetul pentru baraje a crescut de cinci ori, statul va finanța trei proiecte scoase din PNRR
Bugetul alocat în acest an pentru lucrările la baraje a crescut de la 50 de milioane de lei la 250 de milioane de lei, a anunțat luni ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Trei proiecte care au pierdut finanțarea prin PNRR, la Lacul Roșu, Frumoasa și Surduc, vor fi continuate cu bani de la bugetul național. Ministrul Mediului a precizat că bugetul destinat investițiilor în baraje este în acest an de cinci ori mai mare decât cel alocat în 2025.
În același timp, statul va prelua finanțarea celor trei proiecte eliminate de Comisia Europeană din PNRR pentru că lucrările nu erau suficient de avansate. „Pentru acest an am prevăzut, spre deosebire de anul trecut, când din bugetul național au fost alocate 50 de milioane de lei pentru baraje, 250 de milioane de lei, deci un buget de cinci ori mai mare pentru astfel de investiții”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministrul a menționat că lucrările de consolidare la barajele de la Lacul Roșu, Frumoasa și Surduc vor fi continuate. De asemenea, au fost alocate fonduri necesare pentru două poldere, Tucea și Rovinari, care riscau să piardă finanțarea europeană.
Barajul Leșu, singurul proiect de acest tip finanțat prin PNRR. „Barajul Leșu este nu doar un exemplu de lucrare de punere în siguranță, esențială pentru accesul la apă, este de asemenea și un baraj care arată cum se pot îmbina investițiile la cel mai înalt nivel de importanță cu misiunea de mediu”, a afirmat ministrul.
Prezent la eveniment, vicepremierul Tanczos Barna a atras însă atenția asupra banilor europeni pierduți pentru alte proiecte. Potrivit acestuia, Administrația Națională „Apele Române” a avut la dispoziție prin PNRR peste 500 de milioane de euro pentru investiții în baraje, poldere și alte lucrări în domeniul apelor, însă o parte dintre proiecte nu au fost realizate.
„ANAR-ul a avut la dispoziție peste 500 de milioane de euro prin PNRR pentru asemenea proiecte. Unele dintre ele s-au făcut, celelalte nu s-au făcut și banii s-au pierdut. Dar nu vreau să stric momentul festiv”, a declarat Tanczos Barna.
Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a susținut că experiența acumulată în cazul lucrărilor de la Leșu ar trebui folosită pentru accelerarea investițiilor rămase în infrastructura de gospodărire a apelor. „Asta aștept și de la ceilalți colegi ai mei, de la toate administrațiile bazinale de apă, să promovăm ceea ce ne-a rămas restant, să ne batem pentru aceste proiecte”, a declarat Rîndașu.
La lucrările de la Barajul Leșu au participat specialiști din România, Ungaria, Italia, Franța, Olanda și Macedonia de Nord. Rîndașu a arătat că experiența proiectului trebuie transferată către celelalte administrații bazinale de apă, în special pentru lucrările de reabilitare a barajelor și pentru proiectele destinate asigurării resurselor de apă.
