Cea mai gravă criză a Dunării afectează producția de energie în România, Bulgaria și Ungaria
România se confruntă cu o criză energetică severă din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, care a atins valori istorice. Ionel Sorin Rîndașu Beuran, directorul Departamentului Situații de Urgență de la Apele Române, a declarat că debitul fluviului este în prezent critic și se așteaptă o continuare a scăderii acestuia.
La intrarea în țară, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.550 m³/s, iar prognozele nu indică precipitații în întregul bazin al fluviului, inclusiv în Ungaria, Serbia și Croația. Deși în Austria au apărut ploi, efectele acestora nu se vor simți pe termen scurt în România. Beuran a caracterizat situația actuală ca fiind cea mai gravă din istorie.
Se depun eforturi pentru a menține funcționarea Centralei Nucleare Cernavodă, însă dificultățile sunt evidente, având în vedere seceta și canicula care afectează toate țările din jur. Ploile din Austria nu vor ajunge la Cernavodă timp de două săptămâni, iar situația se va înrăutăți înainte de a se îmbunătăți.
Beuran a explicat că la Cernavodă se așteaptă o scădere de 2-3 cm pe zi, ceea ce înseamnă că centrala ar putea rezista doar 4-5 zile la limita capacității. Măsurile luate includ dirijarea debitului pe Dunărea Veche și acțiuni de dragaj pentru a îmbunătăți situația.
Riscurile sunt semnificative, iar Beuran a subliniat că se face tot posibilul pentru a menține centrala nucleară în funcțiune, mai ales în contextul în care Ungaria a oprit trei dintre cele patru grupuri de producție, iar Bulgaria se confruntă cu probleme similare la centrala de la Kozlodui.
Prognozele rămân pesimiste, cu mențiunea că, deși în Bazinul Superior din Austria se înregistrează precipitații, acestea vor ajunge la Cernavodă abia peste două săptămâni. Acest lucru face necesară găsirea unor soluții locale pentru a asigura funcționarea centralei.
Beuran a precizat că măsurile adoptate de Comitetul Național de Situații de Urgență ar putea permite o creștere a debitelor cu 10-15 cm, suficient pentru a menține funcționarea centralei până când debitele vor ajunge la un nivel stabil.
Comparativ cu anul precedent, debitele actuale sunt cu 25% mai mici. Unitatea 1 a CN Cernavodă a fost oprită recent, ceea ce a dus la o reducere a producției de energie cu 10%, în condițiile unui consum crescut din cauza caniculei. Scăderea debitelor pune în pericol și Unitatea 2, cu un impact semnificativ asupra producției interne.
Din cauza nivelului scăzut al apei, navele care tranzitează Dunărea circulă adesea pe jumătate goale pentru a-și menține flotația. Problemele sunt acute în sectorul fluvial, unde unele porturi nu pot descărca marfa. Până acum, tranzitul prin canalul Sulina s-a menținut în parametrii anului trecut.
Lipsa apei afectează centralele nucleare din România și Ungaria. Guvernul român a declarat stare de alertă națională pe parcursul lunii august din cauza riscurilor energetice, iar în cazul în care și reactorul 2 de la Cernavodă se oprește, România ar putea pierde circa 20% din capacitatea totală de producție de energie electrică.
Autoritățile lucrează la devierea cursului unui braț al fluviului pentru a asigura nivelul necesar de apă pentru răcirea reactorului aflat în funcțiune. Premierul Ilie Bolojan a declarat că, din cauza reducerii debitelor, capacitatea de a crește producția pe hidrocentrale este limitată, iar în prezent se importă aproximativ 1.700 MW.
Dacă se oprește și grupul doi de la Cernavodă, importurile ar putea depăși 2.500 MW. Această situație afectează și țările vecine. Bolojan a anunțat, de asemenea, că România a solicitat sprijin din partea Ucrainei pentru a crește rapid producția internă de energie.
În contextul stării de alertă, premierul a subliniat importanța economisirii energiei, în special în orele de seară, când producția este insuficientă. A fost lansat un apel către cetățeni, companii și autorități publice pentru a face planificări de reduceri voluntare ale consumului.
