BNR: Riscurile legate de cursul leului rămân ridicate din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu
Riscurile privind rata de schimb a leului continuă să fie semnificative, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și având în vedere politica monetară a băncilor centrale majore, dar și deficitele gemene mari și incertitudinile politice interne.
Conform minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, desfășurată pe 8 iulie 2026, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante în a doua jumătate a trimestrului II 2026. Între timp, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au continuat să se ajusteze descrescător.
Documentul menționează că, potrivit noilor date, rata anuală a inflației a scăzut ușor în luna iunie, iar pentru trimestrul III 2026 se așteaptă o reducere substanțială, pe fondul eliminării plafonului la prețul energiei electrice și al majorării cotelor de TVA și accizelor.
În același context, cursul de schimb leu/euro a anulat parțial corecția descendentă din mijlocul trimestrului II 2026 și a rămas pe un nou palier, ușor inferior celui din primele zile ale lunii mai. Raportul leu/dolar a continuat să crească, în condițiile unei aprecieri a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Membrii Consiliului au subliniat că riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate din cauza fluctuației aversiunii globale față de risc, dar și din cauza deficitelor gemene și a incertitudinilor interne.
Importanța stabilității politice și a corecției fiscale a fost evidențiată, având în vedere planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană, care ar trebui să conducă la o ajustare treptată a deficitului de cont curent și la consecințe pozitive asupra primei de risc suveran și costurilor de finanțare a economiei.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice, membrii Consiliului au remarcat că, în continuare, rata anuală a inflației va scădea, cu valori estimate mai ridicate comparativ cu prognoza din mai 2026, influențată de creșterea chiriilor pentru locuințele de stat.
Balanța riscurilor pe partea ofertei rămâne înclinată ascendent, din cauza incertitudinilor legate de cotațiile gazelor naturale și de efectele indirecte ale șocului energetic global asupra prețurilor bunurilor, atât intermediare, cât și finale.
Reprezentanții BNR au subliniat, de asemenea, ajustarea descendentă a cotațiilor petrolului și perspectivele favorabile ale unui an agricol bun, care ar putea tempera scumpirea combustibililor și a gazelor naturale.
Se așteaptă ca presiunile dezinflaționiste să fie de mică intensitate în viitorul apropiat, dar vor deveni mai evidente pe termen lung, având în vedere decalajele de timp necesare pentru a manifesta efectele gap-ului negativ al PIB și pentru a contracara inflația de bază.
Activitatea economică a arătat o redresare ușoară în trimesterele II și III 2026, dar mai modestă față de prognoza anterioară. Aceasta se corelează cu o îmbunătățire a formării brute de capital fix și un aport din partea consumului privat, în timp ce exporturile de bunuri și servicii ar putea înregistra o ușoară scădere.
Incertitudinile rămân semnificative în actuala situație politică internă, în special în ceea ce privește măsurile de menținere a deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare. Conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global continuă să genereze riscuri pentru activitatea economică și inflație, afectând puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor.
În această conjunctură, utilizarea maximă a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este esențială pentru a contrabalansa efectele consolidate ale bugetului și ale conflictului, precum și pentru a realiza reformele structurale necesare și a întări reziliența economiei românești.
