Banii pentru pensii private ar putea fi direcționați către industria de armament
Guvernul susține un proiect legislativ ce ar permite fondurilor de pensii administrate privat să investească în domeniul apărării și industriei de armament.
Executivul propune ca aceste fonduri să poată investi în companii din sectorul apărării, securității și în cele care dezvoltă tehnologii cu utilizare duală. Totuși, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a formulat obiecții de natură prudențială, socială și etică, avertizând că economiile pensionarilor ar putea ajunge să finanțeze industria militară a altor țări din lipsa unor companii românești suficient de mari și lichide pe Bursa de Valori București.
ASF recomandă ca propunerea să fie analizată și aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Guvernul justifică inițiativa prin necesitatea mobilizării capitalului privat pentru dezvoltarea capacităților industriale de apărare, având în vedere creșterea cheltuielilor militare și investițiile din Programul european SAFE.
Executivul a transmis Parlamentului că susține adoptarea inițiativei, formulând observații și propuneri privind tehnica legislativă. Se subliniază că politica de investiții a fondurilor de pensii trebuie să respecte reguli prudențiale stricte, inclusiv diversificarea adecvată a portofoliilor și protejarea intereselor participanților.
România a obținut o alocare de 16,68 miliarde de euro prin Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, pentru perioada 2026-2030, sub formă de împrumuturi cu maturitate de maximum 45 de ani. Guvernul intenționează ca aproximativ 50% din bunurile contractate prin SAFE să fie produse în România, inclusiv o nouă fabrică de pulberi pentru muniție, realizată prin asocierea companiei de stat Pirochim SA Victoria cu grupul german Rheinmetall.
ASF subliniază că fondurile de pensii private au o funcție socială, nu militară, și că, tradițional, legislația europeană a exclus din portofoliile acestor fonduri industrii precum armamentul. ASF afirmă că „banii pentru bătrânețe nu pot să finanțeze distrugerea sănătății și vieții cetățenilor” și că direcționarea acestor resurse către industria de armament poate genera un conflict de interese.
Autoritatea avertizează că industria de apărare este expusă riscurilor structurale, iar fondurile de pensii nu ar trebui să depindă de escaladarea conflictelor pentru a obține randamente. De asemenea, ASF subliniază că participarea la Pilonul II este obligatorie, iar contribuabilii nu pot refuza astfel de investiții, ceea ce ar putea contrazice convingerile etice ale acestora.
Separarea tehnologiilor civile de cele militare devine din ce în ce mai dificilă, iar eliminarea interdicției ar putea crea probleme în ceea ce privește supravegherea și interpretările legislative. ASF consideră că doar trei companii de la Bursa de Valori București ar fi eligibile pentru investiții, ceea ce ridică riscul ca fondurile de pensii să finanțeze industria de armament din alte state.
În România, sistemul de pensii private administrează economiile a aproximativ nouă milioane de participanți și deține active ce depășesc 11% din PIB. Orice decizie care afectează încrederea populației în acest sistem devine relevantă din punct de vedere strategic național.
ASF solicită ca proiectul să fie supus analizei autorităților competente în domeniul apărării și securității naționale, avizul Consiliului Legislativ fiind negativ. Proiectul prevede că administratorii pot investi până la 50% din activele fondurilor în acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate, inclusiv în valori mobiliare emise de societăți din domeniul apărării.
Se menționează că rămân interzise investițiile în companii implicate în producerea armelor interzise prin tratatele internaționale. Inițiatorii consideră că proiectul va aduce beneficii prin diversificarea portofoliilor fondurilor de pensii și sprijinirea strategiei naționale pentru industria de apărare.
