Economia României a stagnat în T1 comparativ cu sfârșitul lui 2025, afirmă Adrian Negrescu
Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026 față de ultimele trei luni ale anului 2025, însă a înregistrat o scădere de 1,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru Digi24.ro că economia se află într-o „epocă de gheață” din punct de vedere investițional, însă rezultatul este, paradoxal, mai bun decât anticipările. INS a raportat că Produsul Intern Brut (PIB) s-a menținut constant în termeni reali față de trimestrul IV din 2025. Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul a scăzut cu 1,2% pe seria brută și cu 1,1% pe seria ajustată sezonier.
Institutul a subliniat că, față de estimarea provizorie din luna iunie, dinamica PIB-ului și cea a valorii adăugate brute au rămas nemodificate. Adrian Negrescu consideră că economia resimte efectele creșterii taxelor, inflației și incertitudinii din mediul de afaceri.
„Economia românească se află în epoca de gheață, în momentul de față, din punct de vedere investițional. Este un «Ice Age» economic pe care îl parcurgem și care este cauzat de creșterea taxelor, de inflația record din ultimul an și de scăderea apetitului investitorilor pentru deschiderea de noi business-uri”, a afirmat el.
Cu toate acestea, Negrescu a subliniat că rezultatul din primul trimestru este peste așteptări: „Stagnarea economică din primul trimestru este, în mod paradoxal, o veste bună, în condițiile în care toate estimările inițiale anunțau o scădere economică semnificativă, mai ales că, din punct de vedere conjunctural, primul trimestru este cel în care activitatea economică este cea mai scăzută de peste an. Faptul că economia a rămas pe linia de plutire este o veste bună.”
El a adăugat că, deși există o scădere față de aceeași perioadă din anul trecut, trebuie considerat contextul: „cu o scădere semnificativă a consumului, cu 10 luni de scădere a vânzărilor, mai ales din zona de retail, cu o înghețare, practic, a investițiilor și cu un sentiment al investitorilor tulburat de această criză politică majoră cu care ne confruntăm.”
Conform datelor INS, sectorul construcțiilor a continuat să aibă o contribuție pozitivă la economia națională, cu 0,4%, în timp ce industria, comerțul, transporturile și sectorul IT au avut contribuții negative. Adrian Negrescu a afirmat că evoluția pozitivă a construcțiilor este susținută atât de investițiile publice, cât și de revenirea pieței imobiliare.
„Datele de la Institutul Național de Statistică confirmă că în acest moment construcțiile, mai ales cele edilitare, se află pe un trend ascendent, de aici și această creștere semnificativă. Pe de altă parte, numărul autorizațiilor de construcție a început să crească din nou, ceea ce reflectă migrația populației din mediul rural în mediul urban și cererea în zona imobiliară”, a declarat analistul.
În ceea ce privește utilizarea PIB-ului, INS a menționat că cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor a avut o contribuție negativă (-1,2%), în timp ce consumul administrației publice a fost revizuit în creștere față de estimările anterioare. De asemenea, contribuția investițiilor, măsurată prin formarea brută de capital fix, a fost revizuită în scădere, de la 0,9% la 0,4%.
Adrian Negrescu consideră că economia va continua să stagneze și în trimestrele următoare: „Mă aștept ca economia să continue această perioadă de îngheț investițional și în următoarele luni. Trimestrele doi și trei vor fi, de asemenea, de stagnare economică, iar în trimestrul patru din 2026 ne-ar putea aduce un plus minor, de 0,1-0,2%.”
Întrebat despre efectele asupra pieței muncii, el a avertizat că disponibilizările din sectorul privat vor continua: „Avem deja peste 50.000 de oameni din sectorul privat care au rămas fără un loc de muncă în acest an, iar restructurările vor continua.”
Negrescu a adăugat că și consumul va continua să încetinească: „Este probabil ca această scădere a consumului să continue, iar economia să se recalibreze pornind de la noua realitate investițională.” El a subliniat că consumul a fost stimulat de împrumuturi și alocări financiare, ceea ce a dus la un nivel prea ridicat raportat la puterea economică a țării.
