Raport BNR: Riscurile economice ale României rămân ridicate din cauza dezechilibrelor

Raport BNR: Riscurile economice ale României rămân ridicate din cauza dezechilibrelor

Riscurile pentru stabilitatea financiară a României se mențin ridicate, din cauza dezechilibrelor economice interne, a conflictelor geopolitice și a incertitudinilor economiei globale, conform Raportului asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României (BNR).

Sistemul bancar este bine capitalizat și rezilient, însă o deteriorare a contextului intern și extern ar putea afecta economia și sectorul financiar. Banca centrală a identificat două riscuri sistemice severe: incertitudinile geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne.

Riscul de nerambursare a creditelor, precum și cel legat de atacurile cibernetice și inovația financiară, sunt evaluate la un nivel moderat, dar cu perspective de creștere. Conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Ormuz au generat un șoc global de ofertă, influențând prețurile energiei, inflația și perspectivele de creștere economică.

„O prelungire sau o intensificare a conflictului ar amplifica tensiunile pe piețele de energie și ar determina o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare”, avertizează BNR.

Publicitate

În ceea ce privește situația internă, BNR a subliniat că România continuă să aibă cele mai mari deficite fiscal și de cont curent din Uniunea Europeană, deși consolidarea bugetară a dus la o mică diminuare a dezechilibrelor. Deficitul bugetar s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, iar Comisia Europeană preconizează o reducere la 6,2% în 2026.

Acest nivel ridicat continuă să pună presiuni asupra finanțelor publice, costurilor de finanțare și cursului de schimb. „Continuarea consolidării fiscal-bugetare și asigurarea unui cadru de politici coerent, credibil și predictibil rămân esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și a agenților de rating”, se arată în raport.

Economia României a continuat să încetinească, PIB-ul crescând cu doar 0,7% în 2025, după un avans de 0,9% în anul anterior. Evoluția reflectă efectele ajustării fiscale, temperarea cererii interne și diminuarea puterii de cumpărare a populației.

BNR a subliniat că absorbția fondurilor europene și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt esențiale pentru susținerea investițiilor și creșterii economice. Totuși, riscurile legate de gradul de absorbție rămân semnificative, având în vedere timpul limitat pentru implementarea proiectelor și întârzierile înregistrate.

Revizuirea PNRR a dus la o reducere a alocării totale pentru România de la 28,5 miliarde de euro la 21,4 miliarde de euro. Până acum, România a primit 6,4 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, iar aproximativ 10,7 miliarde de euro mai trebuie absorbite.

Vulnerabilitățile populației rămân la un nivel redus, susținute de o îndatorare moderată și un nivel ridicat al economisirii. Depozitele populației au ajuns la 413,7 miliarde de lei în martie 2026, în creștere cu 8,1% față de aceeași perioadă a anului anterior. Totuși, ritmul de creștere al avuției nete a încetinit.

Raportul subliniază, de asemenea, o concentrare ridicată a economiilor: doar 0,6% dintre deponenți dețin 29% din totalul depozitelor bancare. În cazul companiilor, situația financiară s-a deteriorat ușor, cu marja profitului net coborând la 4,6% și gradul de îndatorare crescând la 140,5%.

Rata creditelor neperformante pentru companii a crescut la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult decât acum un an. Cele mai mari probleme se întâlnesc în rândul IMM-urilor, firmelor care au beneficiat de credite garantate de stat și companiilor din sectorul imobiliar comercial. BNR estimează că probabilitatea de nerambursare a creditelor va continua să crească în perioada următoare pentru atât populație, cât și companii.

În ciuda riscurilor, sistemul bancar românesc se menține bine capitalizat și lichid. Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 23,7% în martie 2026, iar indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) se situează la 246%. Rentabilitatea financiară (ROE) este de 14,1%, iar rata creditelor neperformante din sistemul bancar rămâne redusă, la 2,8%. Testele de stres arată că băncile pot absorbi eventuale șocuri economice fără a afecta stabilitatea financiară.

BNR a semnalat totuși expunerea ridicată a băncilor pe datoria publică, creanțele guvernamentale reprezentând 27,6% din activele băncilor din România, aproape de trei ori mai mult decât media Uniunii Europene, care este de 9,7%. „În eventualitatea unor evoluții adverse ale ratingului suveran, această concentrare poate reprezenta un canal de propagare și amplificare a riscurilor”, a avertizat banca centrală.

Raportul scoate în evidență și o vulnerabilitate istorică a economiei românești: nivelul scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditului neguvernamental în PIB este de doar 22%, de trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 66%, și inferioară celor înregistrate în Polonia, Cehia, Bulgaria sau Ungaria.

BNR a avertizat că îmbătrânirea populației, deficitul de forță de muncă și nivelul scăzut de calificare constituie vulnerabilități structurale importante pentru economia României. La începutul anului 2026, populația României era cu 0,5% mai mică decât cu un an în urmă, iar indicele de îmbătrânire a ajuns la 136,6 persoane vârstnice la 100 de tineri.

România are, de asemenea, cea mai mare rată a tinerilor care nu muncesc și nu urmează o formă de educație sau formare profesională din Uniunea Europeană, de 19,2%. Schimbările climatice generează riscuri tot mai mari pentru economie, România fiind una dintre țările europene cele mai vulnerabile la secetă și inundații, iar aproape jumătate din creditele acordate companiilor sunt direcționate către sectoare cu impact climatic ridicat.