BNR: Programul SAFE ar putea aduce 2,6 puncte procentuale în economia României
Impactul programului european SAFE (Security Action for Europe) asupra creșterii economice a României ar putea varia între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026-2030, conform unei analize realizate de Banca Națională a României (BNR).
BNR subliniază că efectele economice depind de mai mulți factori incerți, cum ar fi ritmul de absorbție a fondurilor, capacitatea industriei locale de a participa la proiecte și implementarea fără întârzieri a investițiilor. Scenariul analizat de bancă este considerat „pur ilustrativ” și se bazează pe ipoteza absorbției integrale a resurselor disponibile pentru România, estimate la aproximativ 16,7 miliarde de euro în perioada 2026-2030.
România este al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE, care a fost creat de Uniunea Europeană pentru a susține investițiile în apărare și securitate, prin acordarea de împrumuturi pe termen lung în condiții avantajoase statelor membre. România are alocată o sumă de aproximativ 16,68 miliarde de euro, fiind depășită doar de Polonia, care poate accesa 43,7 miliarde de euro. Aceste fonduri reprezintă aproximativ 4,4% din PIB-ul nominal estimat pentru anul 2025.
Programul vine ca răspuns la deteriorarea mediului de securitate internațional și la creșterea cheltuielilor pentru apărare în statele membre NATO. La summitul de la Haga din iunie 2025, aliații au decis să crească ținta cheltuielilor pentru apărare de la 2% la 5% din PIB până în anul 2035.
BNR a elaborat un scenariu tehnic privind implementarea proiectelor, în lipsa unor informații oficiale despre calendarul de acordare a împrumuturilor SAFE. Valoarea proiectelor finanțate prin SAFE ar urma să crească treptat: 1,5 miliarde de euro în 2026; 2,3 miliarde de euro în 2027; 3,3 miliarde de euro în 2028; 4,3 miliarde de euro în 2029; 5,3 miliarde de euro în 2030.
Aproximativ 57% din întreaga alocare, adică circa 9,5 miliarde de euro, ar urma să fie direcționată către achizițiile Ministerului Apărării Naționale. Dintre acestea, 4,4 miliarde de euro sunt destinate muniției și altor cheltuieli; 2,9 miliarde de euro vor merge către infrastructura militară terestră; 1,2 miliarde de euro pentru infrastructura militară aeriană; și un miliard de euro pentru infrastructura militară maritimă. De asemenea, aproximativ 2,8 miliarde de euro ar urma să fie utilizate pentru achiziții ale Ministerului Afacerilor Interne.
Un alt capitol important este infrastructura duală, pentru care sunt prevăzute aproximativ 4,2 miliarde de euro. Potrivit BNR, aceste fonduri ar putea fi folosite pentru finalizarea tronsoanelor Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret din Autostrada Moldovei.
Chiar dacă dimensiunea programului este semnificativă, BNR avertizează că efectele asupra economiei românești nu vor fi imediate. Analiza sugerează un impact estimat asupra creșterii economice anuale de aproximativ: 0,3 puncte procentuale în 2027; și aproximativ 1 punct procentual în 2030. „Evidențele empirice indică materializarea cu o anumită întârziere a acestor efecte, impactul în decurs de un an fiind unul nesemnificativ din punct de vedere statistic”, menționează BNR.
Instituția explică faptul că, în prima etapă, efectele asupra PIB sunt reduse deoarece investițiile în industria de apărare au un ciclu lung de implementare. Un aspect esențial pentru impactul economic al programului este ponderea importurilor, care constituie aproximativ 65% din cheltuielile cu echipamentele militare. Dacă investițiile finanțate prin SAFE se bazează în principal pe importuri, efectul asupra creșterii economice va fi limitat. În schimb, dacă proiectele implică semnificativ industria locală, impactul asupra PIB poate fi de aproape patru ori mai mare.
BNR estimează că efectul cumulat asupra creșterii economice ar putea varia între: 0,7 puncte procentuale în scenariul pesimist și 2,6 puncte procentuale în scenariul optimist. „Limita inferioară a intervalului de variație a impactului SAFE ar putea corespunde unei componente de import pronunțate și unei mobilizări limitate a economiei locale, în timp ce valorile superioare presupun o antrenare substanțială a factorilor de producție domestici”, explică BNR.
Raportul subliniază că programul SAFE poate reprezenta mai mult decât un simplu mecanism de finanțare a cheltuielilor militare. Acesta ar putea deveni un catalizator pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare și integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție. De exemplu, în cazul sistemelor terestre, aproximativ 80% din mașinile de luptă pentru infanterie ar putea fi fabricate în fabrica de la Petrești, iar șantierul naval din Mangalia ar putea avea un rol esențial în programele de înzestrare ale forțelor navale.
Totuși, BNR avertizează că există riscul ca producția unor componente cu valoare adăugată ridicată să fie externalizată, iar în România să fie realizate doar activitățile finale de asamblare.
BNR consideră că investițiile în infrastructura duală ar putea crea un efect de antrenare mai puternic și mai durabil asupra economiei. O creștere cu un punct procentual din PIB a investițiilor de acest tip poate genera un impact contemporan de aproximativ 0,5 puncte procentuale asupra creșterii economice, la care se adaugă efecte pe termen mediu. În schimb, pentru cheltuielile de apărare, o majorare cu un punct procentual a ponderii acestora în PIB este asociată, pe un orizont de doi ani, cu o creștere economică mai mare cu aproximativ 0,7-0,9 puncte procentuale.
BNR recomandă prudență, menționând că estimările privind impactul programului SAFE sunt înconjurate de un grad ridicat de incertitudine. Printre riscurile identificate se numără: absorbția parțială a fondurilor disponibile; întârzierile în implementarea proiectelor; constrângerile bugetare; dependența ridicată de importuri; dificultățile de mobilizare a capacităților de producție locale; eventuale șocuri economice și geopolitice.
Banca Națională subliniază că economia României a crescut cu doar 0,7% în 2025, într-un ritm mai lent decât în anul precedent, pe fondul încetinirii consumului și al măsurilor de consolidare fiscală. În acest context, cele aproape 16,7 miliarde de euro disponibile prin SAFE ar putea reprezenta una dintre cele mai importante surse de investiții pentru economia românească în următorii ani.
Potrivit raportului, deficitul bugetar s-a redus în 2025 la 7,9% din PIB, cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul din 2024, însă România a rămas statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. BNR avertizează că sunt necesare reforme suplimentare și continuarea consolidării fiscale pentru a reduce deficitul la ținta de 3% din PIB până în 2031.
De asemenea, deficitul de cont curent s-a diminuat la 7,9% din PIB, dar rămâne la un nivel considerabil, fiind una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești. Rata anual
