Un sondaj relevă că o treime dintre ruși resimt efectele sancțiunilor și războiului
Cetățenii ruși devin tot mai critici față de politicile economice ale lui Vladimir Putin, pe fondul atacurilor ucrainene și al sancțiunilor europene care continuă să pună presiune pe finanțele Moscovei.
Conform unui nou sondaj, citat de The Independent, o treime dintre ruși au o părere negativă despre impactul politicilor economice ale lui Putin asupra economiei, comparativ cu 15% care consideră că politicile sale au un efect pozitiv. Studiul, realizat de Centrul NEST, a relevat că rușii cu venituri mai mici tind să fie mai critici față de aceste politici, în timp ce cetățenii mai înstăriți tind să fie mai loiali regimului.
Peste o treime dintre respondenți consideră că economia s-a deteriorat în ultimele trei luni, în timp ce unul din cinci are o evaluare generală negativă a stării economiei. „Cetățenii mai săraci cu venituri fixe, alegătorii cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani și cei care se informează din rețelele sociale constituie cea mai mare parte a nemulțumirii”, a declarat Serghei Aleksașenko, șeful departamentului de economie al Centrului NEST și ministru adjunct al finanțelor al Rusiei între 1993 și 1995.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova și-a mărit dramatic cheltuielile de apărare la 40% din bugetul federal, cheltuielile militare atingând niveluri istorice post-Război Rece, o economie puternic distorsionată care canalizează resursele către complexul militar-industrial și le îndepărtează de sectoarele civile. Până în prezent, Putin a reușit să protejeze populația de efectele războiului din Ucraina, dar declinul economic continuu va face acest lucru din ce în ce mai dificil.
Kievul și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și porturilor petroliere rusești, în încercarea de a provoca daune suplimentare economiei Moscovei, bazate pe petrol, forțându-l pe Vladimir Putin să redirecționeze mai multe resurse din alte sectoare și afectând în mod direct cetățenii ruși obișnuiți. Cea mai favorabilă opinie cu privire la economie a venit din partea cetățenilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, a locuitorilor din Moscova, a respondenților cu venituri ridicate și a consumatorilor de mass-media tradițională.
Respondenții cu un nivel de trai scăzut, cei cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani și respondenții care consumă mass-media netradițională, inclusiv canalele YouTube, au avut cele mai puțin favorabile opinii despre economie, arată sondajul rus citat de The Independent. De asemenea, rușii au o atitudine mai degrabă negativă atunci când sunt întrebați cum s-a schimbat economia în ultimele trei luni, 18% considerând că s-a îmbunătățit, în timp ce 36% au declarat că s-a deteriorat oarecum sau semnificativ.
„Cifrele oficiale arată că gradul de satisfacție față de politica economică a Rusiei a devenit negativ pentru prima dată din 2022 și se situează în prezent la nivelul altor momente importante de criză din istoria recentă a Rusiei, precum pandemia de Covid-19 și controversatele reforme ale sistemului de pensii din 2018”, a declarat Aleksașenko, care a ocupat și funcția de vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei. Dar este puțin probabil ca nemulțumirea economică să provoace o teamă semnificativă în cadrul Kremlinului, a adăugat el.
Ei văd acest lucru mai degrabă ca pe o nemulțumire publică decât ca pe ceva mai grav, iar Putin a reușit să se redreseze din situații economice similare în trecut. De asemenea, nemulțumirea nu s-a transformat încă într-un mesaj serios adresat guvernului. Nu există o cerere coerentă pentru o schimbare de abordare, cu atât mai puțin pentru o schimbare de regim, care ar putea să-l neliniștească pe Kremlin. Aleksașenko afirmă că nemulțumirea față de economie „se va adăuga la un sentiment cumulativ de declin care exercită presiune asupra președintelui rus și a guvernului său”, o tendință care, spune el, „va crește șansele de a se comite greșeli”.
