Numărul companiilor mari în insolvență a crescut semnificativ în 2026

Numărul firmelor mari în insolvență a crescut semnificativ în 2026

Insolvențele afectează acum nu doar companiile mici, ci se extind rapid și către firmele mari, având un impact semnificativ asupra economiei.

Conform unei analize realizate de CITR, numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro care au intrat în insolvență a crescut de aproape zece ori în primul trimestru din 2026. Într-o declarație pentru Digi24.ro, Ioana Arsenie a semnalat că problemele de plată s-au propagat în lanț în economie, afectând inclusiv marile firme care susțin finanțarea comercială, pe fondul acumulării de datorii și a recurgerii la restructurare sau concordat preventiv.

În primele trei luni ale anului, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvență, comparativ cu doar două în aceeași perioadă din 2025. Aceste firme aveau active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro și datorii totale depășind 448 milioane de euro, afectând aproape 900 de angajați.

În total, 66 de companii de impact, cu active de peste un milion de euro, au intrat în insolvență în T1 2026, față de 25 în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce reprezintă o creștere de 164% într-un singur an.

Publicitate

„Vedem pentru prima dată în mod foarte clar cum presiunea economică începe să se mute către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai discutăm doar despre businessuri mici, vulnerabile sau slab capitalizate, unde riscul era oarecum anticipat în perioade dificile. Acum vorbim despre firme cu sute de angajați, cu rulaje de zeci de milioane de euro și cu relații comerciale extinse, care susțin ecosisteme întregi de furnizori și creditori. În momentul în care o astfel de companie intră în dificultate, efectul nu mai rămâne izolat. Problemele se propagă rapid în lanț: apar întârzieri de plată, blocaje de cash-flow și presiune suplimentară asupra partenerilor comerciali. De aceea, impactul economic este mult mai mare decât în cazul insolvențelor clasice din zona companiilor mici,” a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru.

La nivel general, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în primul trimestru al anului, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025. În luna martie au fost înregistrate 738 de insolvențe, reprezentând aproximativ 40% din totalul trimestrului. Conform CITR, această accelerare din ultima lună a trimestrului sugerează că presiunea financiară continuă să crească în economie și ar putea deveni și mai evidentă în perioada următoare.

În agricultură, deteriorarea este cea mai abruptă, rata insolvențelor aproape dublându-se într-un singur an. Sectorul se confruntă cu probleme acumulate din cauza secetei severe din 2024, costurilor ridicate de finanțare și blocajelor din lanțurile de aprovizionare. Cele mai multe insolvențe din rândul companiilor mari provin din industrie și producție, opt dintre cele 19 firme cu active de peste 4 milioane de euro activând în domenii precum panificație, agroalimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice.

Presiunea se datorează suprapunerii mai multor factori: costuri de producție ridicate, scăderea comenzilor externe, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare. De asemenea, încetinirea economiei germane începe să afecteze companiile românești integrate în lanțurile industriale europene, în special cele din producție și componente industriale.

Ioana Arsenie a afirmat că ceea ce se observă acum în insolvențe este efectul acumulat al problemelor de plată rostogolite în economie. „Rostogolirea întârzierilor și a problemelor de plată în cadrul lanțurilor comerciale nu este ceva nou. Diferența este că acum presiunea începe să fie resimțită exact de actorii care au susținut până acum funcționarea economiei: companiile mari, băncile și IFN-urile. În momentul în care întârzierile de plată se transferă în lanț și ajung la finanțatorii principali ai economiei, riscul nu mai este punctual, ci devine unul sistemic. Vedem deja companii mari care nu mai pot absorbi aceste întârzieri fără efecte serioase asupra propriului cash-flow,” a declarat aceasta.

Expertul a subliniat vulnerabilitatea economiei românești, evidențiind dependența mare de creditul comercial: „În România, creditul comercial s-a dublat în ultimii zece ani și este de peste trei ori mai mare decât creditul bancar, care rămâne accesibil în principal companiilor bancabile. Asta înseamnă că finanțarea riscului comercial a ajuns să fie făcută chiar de către companii, de multe ori fără instrumente reale de control al riscului.”

În agricultură, efectele sunt vizibile în bilanțurile companiilor. „Sectorul agricol vine după o perioadă în care au existat facilități temporare privind suspendarea plăților datoriilor curente și restante, pe întreg lanțul fermieri-distribuitori-producători-furnizori. Aceste măsuri au ajutat temporar piața, însă au împins în față o parte importantă din presiunea financiară. De aceea este firesc ca acum să vedem companii cu datorii duble sau chiar triple față de anii anteriori. Problemele nu au dispărut, ci doar au fost amânate,” a spus aceasta.

Arsenie a avertizat că multe companii se află deja într-o zonă de pre-insolvență, chiar dacă acest lucru nu este încă vizibil oficial: „Există companii aflate în situații de pre-insolvență sau insolvență nedeclarată în aproape toate sectoarele economiei. Din acest motiv, consider utilă ideea ANAF de a introduce o analiză de risc bazată pe indicatori financiari.”

Pe fondul creșterii presiunii financiare, companiile vor apela din ce în ce mai frecvent la cesiunea de creanțe către firme specializate în recuperare, dar aceasta vine cu costuri asociate mari. „În astfel de perioade, companiile trebuie să fie mult mai atente la managementul portofoliului de clienți. Nu mai este suficient să urmărești doar cifra de afaceri sau volumul vânzărilor. Contează foarte mult calitatea încasărilor și capacitatea partenerilor de a-și respecta obligațiile,” a mai adăugat Arsenie.

În paralel cu creșterea numărului de insolvențe, companiile aleg tot mai mult concordatul preventiv pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Această procedură permite suspendarea executărilor silite pentru o perioadă de până la 12 luni, suspendând totodată dobânzile și penalitățile aferente creanțelor afectate. Adrian Nica a declarat că numărul companiilor care intră în concordat preventiv a crescut semnificativ. „Este absolut uluitor să vezi câți intră în concordat preventiv,” a afirmat acesta.

Paul-Dieter Cîrlănaru a subliniat că intervenția timpurie face diferența între restructurare și dificultate structurală. „Companiile care accesează din timp instrumente de restructurare, concordat preventiv, restructurare extrajudiciară sau acorduri cu creditorii, au șanse mult mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală,” a transmis acesta.

În contextul creșterii numărului de companii care ajung în restructurare sau insolvență, ANAF pregătește extinderea mecanismelor de recuperare a datoriilor.