Liderul suprem al Iranului ar fi ordonat păstrarea uraniului îmbogățit în țară
Liderul suprem al Iranului ar fi emis o directivă conform căreia uraniul țării de calitate apropiată de cea necesară pentru fabricarea unei arme nu trebuie trimis în străinătate.
Informațiile provin de la două surse iraniene de rang înalt care au discutat cu Reuters, ceea ce înseamnă că poziția Teheranului cu privire la una dintre principalele cereri ale SUA la negocierile de pace s-ar fi radicalizat. „Directiva liderului suprem și consensul din cadrul establishmentului sunt că stocul de uraniu îmbogățit nu ar trebui să părăsească țara”, a spus una dintre cele două surse iraniene, care a vorbit sub condiția anonimatului din cauza caracterului sensibil al subiectului.
Sursele au adăugat că oficialii iranieni consideră că trimiterea materialului în străinătate ar face Iranul mai vulnerabil la atacuri ulterioare din partea Statelor Unite și Israelului. Khamenei are ultimul cuvânt în chestiunile importante de stat. Ordinul ayatollahului Mojtaba Khamenei ar putea complica negocierile pentru încheierea conflictului dintre SUA și Israel contra Iranului.
Oficialii israelieni au declarat pentru Reuters că Trump a asigurat Israelul că stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, necesar pentru fabricarea unei arme atomice, va fi expediat în afara țării și că orice acord de pace trebuie să includă o clauză în acest sens. Israelul, Statele Unite și alte state occidentale acuză de mult timp Iranul că urmărește să obțină arma nucleară, indicând, printre altele, decizia acestuia de a îmbogăți uraniul la 60%, un nivel mult mai ridicat decât cel necesar pentru utilizarea civilă.
Iranul neagă că ar urmări să obțină arme nucleare. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că nu va considera războiul încheiat până când uraniul îmbogățit nu va fi scos din Iran, Teheranul nu va înceta să mai sprijine milițiile aliate din regiune, iar capacitățile sale în materie de rachete balistice nu vor fi eliminate.
Un armistițiu fragil este în vigoare în războiul care a început cu atacurile SUA-Israel asupra Iranului în 28 februarie, după care Iranul a tras asupra statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane și au izbucnit lupte între Israel și Hezbollah. Nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ în eforturile de pace, blocada americană a porturilor iraniene și controlul exercitat de Teheran asupra Strâmtorii Ormuz complicând negocierile mediate de Pakistan.
Sursele au afirmat că există o suspiciune profundă în Iran că pauza în ostilități este o manevră tactică a Washingtonului pentru a crea un sentiment de siguranță înainte de a relua atacurile aeriene. Principalul negociator de pace al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat miercuri că „mișcările evidente și ascunse ale inamicului” arată că americanii pregătesc noi atacuri.
Trump a declarat miercuri că SUA sunt gata să continue atacurile asupra Teheranului dacă Iranul nu acceptă un acord de pace, dar a sugerat că Washingtonul ar putea aștepta câteva zile pentru a „obține răspunsurile potrivite”. Cele două părți au început să-și reducă unele diferențe, dar rămân divergențe profunde cu privire la programul nuclear al Teheranului – inclusiv în ceea ce privește soarta stocurilor sale de uraniu îmbogățit și cererea Teheranului de recunoaștere a dreptului său la îmbogățire.
Oficialii iranieni au afirmat în repetate rânduri că prioritatea Teheranului este să asigure încetarea definitivă a războiului și garanții credibile că SUA și Israelul nu vor lansa noi atacuri. Abia după ce astfel de asigurări vor fi date, au spus ei, Iranul ar fi pregătit să se angajeze în negocieri detaliate privind programul său nuclear.
Se crede pe scară largă că Israelul deține un arsenal atomic, dar nu a confirmat și nici nu a negat niciodată că ar avea arme nucleare, menținând de zeci de ani o așa-numită politică a ambiguității în această privință.
Înainte de război, Iranul și-a manifestat disponibilitatea de a expedia jumătate din stocul său de uraniu îmbogățit la 60%, un nivel mult mai ridicat decât cel necesar pentru utilizări civile. Însă surse Reuters au afirmat că această poziție s-a schimbat după amenințările repetate ale lui Trump de a ataca Iranul.
Oficialii israelieni au declarat pentru Reuters că încă nu este clar dacă Trump va decide să atace și dacă va da Israelului undă verde pentru a relua operațiunile. Teheranul a promis un răspuns zdrobitor în cazul unui atac.
Cu toate acestea, una dintre sursele iraniene ale Reuters a afirmat că există „formule fezabile” pentru a rezolva problema: „Există soluții precum diluarea stocului sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”. AIEA estimează că Iranul deținea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60% când Israelul și SUA au atacat instalațiile nucleare iraniene în iunie 2025. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat în martie că ceea ce a mai rămas din acel stoc este depozitat „în principal” într-un complex de tuneluri din instalația nucleară de la Isfahan și că agenția sa estimează că acolo se află puțin peste 200 kg. AIEA consideră, de asemenea, că o parte se află în complexul nuclear extins de la Natanz, unde Iranul avea două uzine de îmbogățire.
Iranul susține că o parte din uraniul puternic îmbogățit este necesar în scopuri medicale și pentru un reactor de cercetare din Teheran, care funcționează cu cantități relativ mici de uraniu îmbogățit la aproximativ 20%.
Băi, iar ne luăm țeapă cu povestea asta! 😂 Da, sigur că liderul suprem are cele mai bune intenții, dar pe noi cine ne întreabă? Așa e la noi, tot timpul promisiuni și nimic concret.
Nu știu ce să zic… E o situație complicată, dar poate că sunt și motive întemeiate pentru această decizie. Hai că poate iese ceva bun din toată treaba asta! 🤞.