Mîhailo Drapatîi, numit comandant-șef al Armatei ucrainene
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit pe Mîhailo Drapatîi în funcția de comandant-șef al Forțelor Armate, după demiterea lui Oleksandr Sîrski.
Considerat unul dintre cei mai apreciați comandanți ucraineni, Drapatîi și-a construit reputația în luptele de la Mariupol, Herson și Harkov, iar în 2025 și-a asumat responsabilitatea pentru moartea unor militari într-un atac rusesc, scrie Kyiv Independent.
„Am decis că noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei va fi Mîhailo Drapatîi. Împreună cu Mîhailo, Evgheni Hmara și Pavlo Palisa, am stabilit cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei”, a anunțat Volodimir Zelenski.
Mîhailo Drapatîi a comandat anterior Forțele Întrunite, structura responsabilă de coordonarea operațiunilor de pe linia frontului din și din jurul regiunii Harkov. După ce a preluat coordonarea operațiunilor în toamna anului 2025, unități ucrainene, inclusiv Brigada Khartiia, au eliberat zone întinse din jurul orașului Kupiansk, aflat atunci sub amenințarea forțelor ruse.
Înainte de această funcție, Drapatîi a condus gruparea operațional-strategică „Dnipro”, care coordona frontul de est până la desființarea sa de către Oleksandr Sîrski, în octombrie 2025.
Potrivit lui Rob Lee, cercetător principal în cadrul Programului Eurasia al Foreign Policy Research Institute din Washington, Drapatîi era apreciat pentru stilul său de conducere, bazat pe consultarea subordonaților și identificarea nevoilor acestora, nu doar pe transmiterea ordinelor.
În 2024, Volodimir Zelenski l-a numit comandant al Forțelor Terestre, cea mai mare categorie de forțe a armatei ucrainene.
Originar din Kamianeț-Podilskîi, Drapatîi a absolvit Institutul Forțelor de Tancuri din Harkov în 2004 și și-a început cariera militară la 21 de ani, ca locotenent de tancuri. În 2014, în calitate de comandant al unui batalion din Brigada 72 Mecanizată, a participat la apărarea Mariupolului, având un rol crucial într-un episod notabil în care un vehicul blindat de luptă pentru infanterie (BMP) din batalionul său a străpuns o baricadă improvizată de forțele separatiste, acțiune considerată un moment simbolic în recâștigarea controlului ucrainean asupra orașului.
După invazia rusă din 2022, Drapatîi a coordonat apărarea unui sector strategic al frontului și a oprit înaintarea trupelor ruse spre Krivoi Rog, evitând, potrivit evaluărilor, un posibil dezastru strategic pentru Ucraina. Ulterior, a avut un rol important în eliberarea Hersonului și în respingerea forțelor ruse de pe malul vestic al Niprului.
În timpul noii ofensive ruse asupra regiunii Harkov din 2024, organizarea apărării de către Drapatîi, care a limitat înaintarea Rusiei la două mici zone-tampon de la frontieră, i-a consolidat reputația într-o perioadă în care conducerea lui Oleksandr Sîrski era tot mai contestată.
La preluarea conducerii Forțelor Terestre, Drapatîi declara că a găsit instituția într-o stare de „stagnare managerială”, caracterizată prin „o atmosferă de teamă, lipsă de inițiativă, refuzul de a accepta feedback, indiferență față de problemele personalului, disciplină de fațadă și o prăpastie profundă între statul-major și unități”.
Rob Lee consideră că experiența, reputația și accentul pus pe reforme îl recomandă pe Drapatîi pentru funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
La 1 iunie 2025, Mîhailo Drapatîi și-a prezentat demisia din funcția de comandant al Forțelor Terestre, după ce o rachetă balistică rusească Iskander a lovit un poligon al Centrului 239 de instruire, atac în urma căruia au murit 12 militari ucraineni. „Este un pas deliberat, dictat de sentimentul meu personal de responsabilitate pentru tragedia de la Centrul 239 de instruire, în care și-au pierdut viața soldații noștri”, declara atunci generalul.
Atacul făcea parte dintr-o serie de lovituri rusești asupra bazelor de instruire ucrainene din 2025, soldate cu cel puțin 70 de morți și sute de răniți. În anunțul demisiei, Drapatîi și-a asumat explicit responsabilitatea pentru faptul că nu a reușit să rezolve problemele de fond. „Responsabilitatea colectivă și impunitatea sunt o otravă pentru armată. Am încercat să le elimin din Forțele Terestre. Dar dacă tragediile se repetă, înseamnă că eforturile mele nu au fost suficiente”, a afirmat acesta.
„O armată în care comandanții răspund personal pentru viața oamenilor este o armată vie. O armată în care nimeni nu răspunde pentru pierderi moare din interior”, a adăugat Drapatîi.
Bohdan Krotevici, fost șef de stat major al Brigăzii Azov, a declarat ulterior că Drapatîi a ales să demisioneze imediat după atac, apreciind că acesta este „un om de onoare” care a preferat să își asume responsabilitatea în loc să caute scuze. Krotevici a susținut totodată că Oleksandr Sîrski nu i-a delegat lui Drapatîi suficiente atribuții pentru a putea implementa schimbările pe care le considera necesare.
