Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, nu efectuează controale în Costinești pentru lucrări ilegale
Plaja publică a devenit o moșie privată sub ochii neobservatori ai statului român.
Costinești, cunoscută anterior ca „Stațiunea Tineretului”, s-a transformat în centrul unei acaparări scandaloase a domeniului public din România post-decembristă. Această situație nu implică doar mici comercianți, ci o operațiune sistematică de privatizare a zeci de mii de metri pătrați de plajă. În spatele acestei rețele se află Horia Constantinescu, fostul șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, acuzat că a transformat plaja din Costinești în proprietate personală, sfidând legislația în vigoare.
Această investigație se bazează pe analize ale răspunsurilor oficiale ale instituțiilor statului, precum Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Garda de Mediu și companiile de utilități. Rezultatul este o imagine alarmantă a unui stat eșuat, unde aceste instituții nu doar că nu aplică legea, ci devin un scut pentru politicienii aflați la putere.
Pentru a înțelege cum a avut loc ocuparea ilegală a plajei, trebuie să examinăm procesul prin care a fost legalizată prezența în zonă. În mai 2023, Administrația Națională „Apele Române” a organizat o licitație pentru închirierea Sectorului II de plajă din Costinești, având o suprafață de 45.226 metri pătrați. Licitația a fost câștigată de o asociere de firme, incluzând SC Construcții Erbașu SA, Marina Beach Costinești SRL și SC Vox SRL, cu o chirie anuală de 1.055.000 lei.
Prezența SC Construcții Erbașu SA pe o licitație pentru șezlonguri și beach-baruri ridică suspiciuni. Asocierea cu această companie, cunoscută pentru licitații controversate, a asigurat legitimitatea necesară pentru a evita surprizele la ANAR. Totuși, adevăratul beneficiar al activităților de pe plajă este Marina Beach Costinești SRL, deținută de Macrina-Elena Constantinescu, soția lui Horia Constantinescu.
După obținerea concesiunii, familia Constantinescu și apropiații săi au ocupat ilegal aproximativ 20.000 de metri pătrați de plajă, construind structuri ușoare și amplasând mii de șezlonguri și beach-baruri. Localnicii s-au plâns de condiții de igienă deplorabile, iar o parte din Baza Tineretului și Turismului a fost transformată într-un depozit de construcții.
În fața acuzațiilor, Horia Constantinescu a declarat: „Să vă facă dovada afirmației. Poate într-o zi o să vă spună că zbor noaptea. Eu nu dețin niciun bar.” Tehnic, afirmația este corectă, deoarece barurile sunt operate de firmele soției sale.
Primăria Costinești, condusă de Dumitru Jeanu, a închis ochii la ridicarea acestor construcții ilegale, demonstrând o complicitate tacită. Este necesară o autorizație de construire pentru orice activitate, dar administrația locală nu a intervenit.
Investigația a scos la iveală o serie de nereguli, inclusiv amenzile ușor de suportat pentru profituri uriașe. De exemplu, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a constatat ocuparea ilegală a 6.000 de metri pătrați și a aplicat o amendă de 15.000 de lei, o sumă insignifiantă comparativ cu câștigurile obținute de pe urma ocupării abuzive a plajei.
Inspectoratul Teritorial de Muncă a răspuns la sesizările privind activitățile de construcție ilegale, însă a evitat să se implice, invocând finalizarea lucrărilor de construcție.
Companiile de utilități au demonstrat un dezinteres total, neavând nicio reacție față de branșamentele ilegale, lăsând aceste construcții să funcționeze fără a respecta normele legale.
Ministerul Mediului, sub conducerea Dianei Buzoianu, ar fi trebuit să acționeze în fața acestei crize ecologice și patrimoniale, dar a ales să ignore apelurile publice și dovezile clare ale ilegalităților. Această tăcere poate fi interpretată ca o politică de neintervenție, favorizând interesele locale.
În concluzie, situația din Costinești este un exemplu clar al felului în care instituțiile democratice sunt folosite împotriva cetățenilor, iar complicitatea dintre politică și afaceri este evidentă. Rămâne de văzut dacă Direcția Națională Anticorupție va interveni în legătură cu acest caz de abuz în serviciu și folosire neautorizată a domeniului public.
