Pactul lui Nicușor cu Zelenski: România furnizează Ucrainei gazele din Marea Neagră
Evenimentele recente din Ucraina, inclusiv schimbarea premierului, par să contureze o direcție clară în relațiile româno-ucrainene.
Cu un prim-ministru în Ucraina având interese în apele teritoriale românești și un președinte la București care își arată deschis intențiile, înțelegerea dintre Nicușor Dan și Zelenski capătă o nouă dimensiune. După anunțul lui Zelenski privind nominalizarea lui Serhii Korețki, devine evident impactul acestor înțelegeri secretizate.
Guvernul Bolojan a fost obligat să facă public ajutorul oferit Ucrainei, iar președintele României și-a dat acordul ca forțe militare multinaționale să se antreneze în „țările învecinate” cu Ucraina în lunile următoare. Aceasta ar putea transforma România dintr-un sprijin discret într-o linie de front.
România contribuie cu resurse energetice Ucrainei, în contextul în care Volodimir Zelenski l-a numit pe Serhii Korețki la conducerea Guvernului. Korețki, cunoscut pentru gestionarea sectorului energetic, împinge Naftogaz să obțină drepturi de exploatare a gazelor din Marea Neagră, în apropierea perimetrelor maritime românești.
Naftogaz vizează proiectul Neptun Deep, care ar putea aduce resurse estimate la 100 de miliarde de metri cubi, cu începerea lucrărilor preconizată pentru 2027. Deși zăcământul este considerat românesc, în realitate resursele par a fi deja împărțite, iar granița dintre „aproape” și „împreună” devine tot mai neclară.
Ucraina intenționează să folosească România ca rută de tranzit pentru gazele sale, întrucât infrastructura Naftogaz a fost afectată de atacurile rusești. Astfel, implicarea Naftogaz în proiectele energetice din România ar putea fi văzută ca un cadou din partea Bucureștiului.
În martie 2026, după întâlnirea dintre Zelenski și Nicușor Dan, acesta din urmă a anunțat colaborarea în dezvoltarea proiectelor de exploatare a resurselor din Marea Neagră. Partea românească dispune de tehnologie și infrastructură, dar pare că România oferă fără a cere nimic în schimb.
În acest context, Tribunalul București a decis ca Executivul Bolojan să facă public ajutorul oferit Ucrainei în ultimii șase ani, ceea ce reflectă o practică de asistent social al Europei de Est. În conducerea țării, clanul #Rezist a fost implicat în diverse decizii controversate.
Printre problemele cu care se confruntă România se numără și posibila mutare a războiului pe teritoriul său. La reuniunea Coaliției de Voință de la Paris, Emmanuel Macron a anunțat că Forța Multinațională de Garantare a Păcii va desfășura exerciții militare în țările vecine Ucrainei, iar România ar putea deveni terenul acestor activități.
Găzduirea unor contingente militare străine ne-ar putea apropia de linia de contact cu Rusia, într-un moment tensionat pentru granița estică a NATO. Această decizie a lui Nicușor Dan ridică întrebări despre cât de mult a fost rezultatul unei negocieri reale a intereselor românești.
Punând cap la cap aceste informații, se conturează un model care sugerează că România ar putea deveni un instrument în planurile celor care doresc un conflict prelungit și control asupra statelor mai mici, oferind resurse și infrastructură fără a obține nimic în schimb.
