BNR prognozează o accelerare a scăderii inflației în trimestrul al treilea
Banca Națională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației se va reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul al III-lea din 2026 va consemna o scădere substanțială.
Această evoluție se va datora în principal epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. BNR a transmis că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior”.
În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate, într-o perspectivă mai îndepărtată, din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate în acest an, cu implicații favorabile atât asupra anticipațiilor inflaționiste, cât și asupra ajustării în continuare a deficitului de cont curent.
În primele două luni ale trimestrului al II-lea din 2026, rata anuală a inflației a continuat să crească, ajungând la 10,85% în luna mai, de la 9,87% în luna martie.
Pe termen mai lung, BNR estimează că presiunile dezinflaționiste se vor accentua, în principal pe fondul factorilor fundamentali, în special al cererii agregate, ca urmare a corecției bugetare începute în 2025 și continuate în acest an. Totodată, rămân incertitudini importante cu privire la măsurile care ar putea fi adoptate în actualul context politic pentru continuarea consolidării bugetare după acest an, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.
Perspectivele activității economice și ale inflației pe termen mediu sunt influențate de riscurile generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de șocul energetic global. BNR subliniază că „incertitudinile și riscurile mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor”.
