Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, poate candida la prezidențialele din 2027

Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, poate candida la prezidențialele din 2027

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a fost condamnată marți la 15 luni de ineligibilitate fără suspendare de către Curtea de Apel din Paris în cazul asistenților parlamentari ai Frontului Național.

Hotărârea a fost pronunțată la Palatul de Justiție, împotriva ei și a altor unsprezece inculpați, printre care și Rassemblement National (pe atunci Frontul Național) în calitate de partid. Curtea de Apel de la Paris a scurtat sentința de condamnare la închisoare de patru ani la trei ani, dintre care unul cu executare prin arest la domiciliu cu brățară electronică de monitorizare și a scurtat pedeapsa de cinci ani de ineligibilitate pronunțată de instanța de fond în 2025, dar a scurtat-o la 45 de luni, dintre care 30 de luni cu suspendare, ca urmare Marine Le Pen a devenit eligibilă la prezidențialele din 2027.

Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri în perioada în care era deputată în Parlamentul European și a fost condamnată la 100.000 de euro amendă. Marine Le Pen fusese condamnată în primă instanță anul trecut la cinci ani de ineligibilitate, cu executare imediată, pentru aceleași fapte.

Fosta președintă a partidului Rassemblement National a declarat că „nu este posibil” să facă campanie pentru alegerile prezidențiale din 18 aprilie și 2 mai 2027 purtând o brățară electronică. În acest caz, ar trebui să-i cedeze locul lui Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani. O decizie ar putea fi anunțată în jurnalul de știri de la ora 20:00 al postului TF1.

Publicitate

În prezent, Rassemblement National se află în fruntea sondajelor privind intenția de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din 18 aprilie 2027, iar clasa politică așteaptă cu interes să afle cine va fi adversarul din partea extremei drepte: Marine Le Pen, de două ori finalistă în cursa pentru Palatul Elysée, sau eurodeputatul Jordan Bardella, președinte al partidului din 2019.

„Orice s-ar întâmpla, nu voi muri. Orice s-ar întâmpla, voi continua să duc lupta pentru ideile mele”, a declarat Marine Le Pen la LCI, adăugând că nu îi este „frică” de decizia judecătorească din apel. Actualul președinte al Franței, Emmanuel Macron, ales în 2017 și reales în 2022, nu va mai putea candida pentru un al treilea mandat.

Ascensiunea rapidă a tânărului Jordan Bardella generează tensiuni interne în partid, în special în privința politicii economice. Acesta a fost criticat de opoziție pentru lipsa sa de experiență și își dorește să câștige sprijinul mediului de afaceri, promovând o linie mai liberală decât cea a lui Marine Le Pen. Relația sa cu prințesa Marie-Caroline de Bourbon-Sicilia ridică, de asemenea, întrebări, având în vedere că Marine Le Pen și-a construit o imagine apropiată de francezii cu venituri modeste.

Dacă Jordan Bardella ar deveni președinte, Marine Le Pen ar avea, desigur, un rol de jucat, conform deputatului RN Philippe Ballard, care a declarat: „Va fi un mentor.” El a asigurat că Marine Le Pen va rămâne, evident, o figură majoră a vieții politice franceze.

Marine Le Pen a fost acuzată că a utilizat fonduri ale Parlamentului European care erau destinate finanțării costurilor cu asistenții eurodeputaților pentru a plăti, de fapt, angajații care lucrau pentru partidul ei politic. Anchetatorii au descoperit ulterior că aceste angajări nu erau cazuri izolate, ci făceau parte dintr-un sistem mai amplu de „locuri de muncă fictive”. Deputații europeni primesc fonduri pentru a-și acoperi cheltuielile, dar nu li se permite să le utilizeze pentru activități de partid.

În 2023, după o anchetă de șapte ani, Le Pen a fost trimisă în judecată alături de peste douăzeci de alți inculpați pentru presupusa utilizare abuzivă a fondurilor UE – acuzații pe care ea și partidul ei le-au contestat. În martie 2025, o instanță din Paris a hotărât că Le Pen se afla „în centrul” unei scheme de deturnare a peste 4 milioane de euro din fondurile UE. Ea a primit interdicția de a candida la funcții elective pe o perioadă de 5 ani, cu aplicare imediată, o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani – dintre care doi au fost cu suspendare, iar ceilalți doi urmând a fi executați sub formă de arest la domiciliu – și o amendă de 100.000 de euro. Instanța a amendat, de asemenea, RN cu 2 milioane de euro, jumătate din această sumă fiind cu suspendare.

Le Pen a contestat verdictul, descriind cazul drept o vânătoare de vrăjitoare politică. Alături de Le Pen, alți opt foști deputați europeni și 12 asistenți parlamentari au fost condamnați pentru deturnarea fondurilor.